Luke 2 in Kaqchikel

1 Chupan tak ri k'ij ri', ri rey Augusto César xutak rubixic chique conojel vinak chi nic'atzin niquitz'ibaj quibi'.

2 Ri na'ey tz'iban (bi'aj, binaj) re', x-an pa ru-tiempo ri Cirenio ri gobernador pa roch'ulef Siria.

3 Conojel ri man ec'o ta pa tak quitinamit, xc'atzin chi xequitz'ibaj quibi' pa tak quitinamit.

4 C'o c'a jun achi rubinan José xel-pe pa tinamit Nazaret ri c'o pa ru-cuenta ri Galilea y xbe pa Belén, ri rutinamit can ri rey David chiri' pa departamento Judea. Quiri' xu'on ri José roma rija' riy-rumam can ri David,

5 y xc'atzin chi chiri' xequitz'ibaj-vi quibi' junan riq'uin ri María ri jachon chic che richin nic'ule' riq'uin. Jac'a ri María xa juba' chic nrojo' chi nic'achoj riq'uin ac'ual.

6 Chiri' pa Belén ec'o-vi rije' tok xtz'akat k'ij chi ri María xalex ral.

7 Ch'uti ala' ri na'ey ral ri María, y xubolkotij pa tziek, y xucotz'oba' pa jun quivayibal quiej-váquix, roma manak chic qui-lugar xquil pa posada.

8 Chunakaj apu ri Belén ec'o yuk'unel yec'uje' pa tak juyu' ri niquijalala-qui' richin yequivaraj ri botzaj tak cavaj.

9 C'ate xquitz'et, c'o jun ángel richin ri Ajaf xuc'ut-ri' chiquivech. Y ri rusakil ri Ajaf xerusakarisaj y jani na xquixi'ij-qui'.

10 Jac'a ri ángel xu'ij chique: Man tixi'ij-ivi'. Roma yin jun utzulaj rutzijol nuc'amon-pe chive richin chi yixquicot chi nimalaj ivonojel.

11 Roma vacami pa Belén ri rutinamit ri rey David, xalex jun Colonel ivichin rix, ri takon-pe chucolic rutinamit ri Dios, y can Ajaf vi.

12 Ri retal chi ja ri ch'uti ac'ual xivil, k'alaj bolkotin pa tziek y cotz'oban pa jun quivayibal quiej-váquix, xcha' ri ángel.

13 C'ate c'a xquitz'et, riq'uin ri ángel xe'epapo' chi miles ángeles ri epetenak chicaj, ri niquiya' ruk'ij ri Dios, y niqui'ij:

14 ¡Nimalaj ruk'ij nuc'ul ri Dios chicaj! ¡Y ri vave' choch'ulef uxlanen niquic'ul pa cánima ri yec'ulu ri ru-favor!

15 Tok ri ángeles xetzolij-e chicaj, ri yuk'unel jari' xquibila-ka chiquivech: Vacami, jo' c'a pa Belén chutz'etic ri achique xbanataj, ri xutak-pe rutzijol ri Ajaf chike.

16 Xebe c'a cha'anin chutz'etic, y can xequil-vi ri María, ri José y ri ac'ual cotz'oban pa jun quivayibal quiej-váquix.

17 Tok xquitz'et ri ac'ual, xquitzijoj-apu ri xbix chique roma ri ángel chirij ri ch'uti ac'ual re',

18 y conojel ri ye'ac'axan, can achique na xquina', roma ri niquitzijoj ri yuk'unel.

19 Jac'a ri María yeruyec-ka pa ránima ronojel ri niqui'ij ri yuk'unel, y can q'uiy nunojij chirij.

20 Ri yuk'unel niquiyala' ruk'ij y niquinimirisaj rubi' ri Dios xetzolij-e, roma ronojel ri xquic'axaj y xquitz'et, ja achel ru'in can ri ángel chique.

21 Tok xtz'akat vakxaki' k'ij richin chi ri ac'ual ni'an circuncidar, ja k'ij ri' xquiya' rubi', y JESUS rubi' xquiya', roma quiri' ru'in can ri ángel chi tubinaj ri ac'ual tok ri María man jani retal chi nic'uje' ac'ual chuk'a'.

22 Tok xtz'akat k'ij chi niquich'ajch'ojrisaj-qui' achel nu'ij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, ri José y ri María xquic'uaj ri Jesús pa tinamit Jerusalem, richin xquijach ri ruc'aslen pa ruk'a' ri Ajaf Dios.

23 Quiri' xqui'en roma ri ley richin ri Ajaf nu'ij: Ri na'ey ral ri te'ej nalex, si ch'uti ala', ri ruc'aslen ri ac'ual ri' can richin vi ri Ajaf.

24 Y richin niquich'ajch'ojrisaj-qui', xqui'en achel nu'ij ri ley chi quequisuju' ca'i' ixcura' o ca'i' ch'utik palomas chuvech ri Dios.

25 Chiri' pa tinamit Jerusalem ri tiempo ri', c'o jun achi rubinan Simeón. Ri achi re' choj ruc'aslen y can nuya' ruk'ij ri Dios, c'o ri Lok'olaj Espíritu riq'uin y can royo'en chi xtipe ri Jun ri xtucolo quichin ri israelitas.

26 Ri Lok'olaj Espíritu ruk'alajrisan che ri Simeón chi man xtutz'et ta ruvech ri camic c'a ja tok rutz'eton chic can ri Jun ri xtutak-pe ri Ajaf chucolic ri rutinamit.

27 Chupan ri k'ij tok ri te'ej-tata'aj xquic'uaj ri ac'ual pa racho ri Dios richin niqui'en ri achel nu'ij ri ley, ja k'ij ri' tok ri Lok'olaj Espíritu xu'on che ri Simeón chi xbe pa racho ri Dios.

28 Ri Simeón xuch'elej ri ac'ual, y quire' xu'ij richin xuya' ruk'ij ri Dios:

29 Ajaf, vacami utz chic richin yinac'ol-e choch'ulef; c'o chic uxlanen pa vánima yi'e, Roma xbanataj ri achel xa'ij chuve.

30 Roma riq'uin nuvech xintz'et can ri Colonel ri petenak aviq'uin.

31 Rat xaya-pe quichin conojel quivech vinak.

32 Ja rija' niyo'on Sakil pa cánima ri man israelitas ta, Y roma rija' xtic'uje' kak'ij roj ri atinamit Israel, xcha' ri Simeón.

33 Ri José y ri rute' ri Jesús, can achique na xquina' xquic'axaj ri nu'ij ri Simeón pa ruvi' ri ac'ual.

34 Ri Simeón xuc'utuj ru-favor ri Dios pa quivi', y quire' xu'ij che ri María: Tatz'eta' na pe', ri ac'ual re' yo'on-pe richin chi eq'uiy israelitas xquecolotaj, pero eq'uiy ri xquetzak, y yo'on-pe richin jun retal chiquivech ri vinak roma ri Dios, pero ec'o ri xa xtiquipaba-qui' chuvech ri xtu'ij.

35 Roma rija' xtek'alajin-pe ri achique c'o pa tak cánima ri vinak, y roma ri itzel ri xti'an che ri Jesús, rat achel jun espada xtuk'asaj rupan ri avánima xtana', xcha' ri Simeón.

36 (Chuka', ka) chiri' c'o jun ixok ri'j chic rubinan Ana, riy-rumam can jun chique ri doce tata'aj quichin ri israelitas rubinan Aser, y rumi'al can jun achi rubinan Fanuel. Ri Ana re' jun profeta, y xaxe vuku' juna' xquic'uaj-qui' riq'uin ri rachijil,

37 roma xa cha'anin xmalcanij can, y man xc'ule' ta chic jun bey. Rija' ochenta y cuatro chic rujuna', k'ij-k'ij ni'e-apu pa racho ri Dios, chi chak'a' chi pak'ij nuya' ruk'ij ri Dios riq'uin coch'on vayijal y oración.

38 Ri Ana jari' xjel-apu chiri', xutz'et ri najin y xuya' matiox che ri Dios. Y can nutzijoj ri ac'ual Jesús chique conojel ri aj-Jerusalem ri coyo'en quicolic pa quik'a' ri ec'o pa quivi'.

39 Tok xqui'en yan can ronojel ri nu'ij chupan ri ley ri xuya' ri Ajaf, ri José y ri María xetzolij pa cacho ri c'o pa Nazaret, jun tinamit ri c'o pa ru-cuenta ri Galilea.

40 Jac'a ri ac'ual niq'uiy, nic'uje-pe ruchuk'a', niq'uiyer ri no'oj c'o riq'uin y c'o ru-favor ri Dios pa ruvi'.

41 Ri rute-rutata' ri Jesús, juna-juna' yebe pa tinamit Jerusalem, tok nuka ruk'ijul ri nimak'ij pascua.

42 Tok doce chic rujuna' ri Jesús, xejote-e pa Jerusalem roma ri nimak'ij pascua, achel quibanon-pe juna-juna'.

43 Tok xek'ax ruk'ijul ri nimak'ij, ja etzolijnak chicacho chiri', man xquina'ej ta chi ri Jesús xa xc'uje' can pa tinamit Jerusalem.

44 Rije' xquinojij chi ri ac'ual benak chiquicojol ri junan epetenak quiq'uin, y quiri' xebin jun k'ij. Xa c'a ja tok xquic'utula' chique ri (calpachel, caj-c'uaxel) y chique ri queteman quivech, c'ajari' xquina'ej chi xa man petenak ta quiq'uin.

45 Y roma man xquil ta, ri José y ri María niquicanola' ri ac'ual xetzolij chic jun bey c'a pa tinamit Jerusalem.

46 Oxi' k'ij tisatz can ri ac'ual chiri', c'ajari' xquil pa racho ri Dios, tz'uyul-apu chiquicojol ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, nrac'axaj ri niqui'ij y c'o nuc'utula-apu chique.

47 Conojel ri ye'ac'axan ri nu'ij ri ac'ual can achique na niquina', roma ronojel ri nic'utux-apu che, ronojel pa ruchojmil nutzolij-pe rubixic chique ri achi'a' ri'; can k'alaj chi jabel (nik'ax, nino') chuvech ri ni'ix.

48 Tok ri José y ri María xquitz'et ri ac'ual, achique na xquina'. Y ri rute' xu'ij che ri Jesús: ¡Val! ¿Achique roma quire' xa'an chike? Tatz'eta' la atata' y yin, rat kacanon pa ronojel lugar. Avoma nik'axo ri kánima roma man jun yatkil, xcha'.

49 Jari' tok rija' xu'ij chique: ¿Achique roma yinicanoj? ¿Man iveteman ta c'a chi ja ri nrojo' ri Nata' Dios, jari' ri nic'atzin chi nin-en? xcha'.

50 Jac'a ri xu'ij ri Jesús chique ri José y ri María man (xk'ax, xno') ta chiquivech.

51 C'ajari' xtzolij-pe chiquij ri rute-rutata' richin xepe chicacho ri pa tinamit Nazaret, y can nunimaj quitzij. Ronojel ri xbanataj pa Jerusalem riq'uin ri ac'ual, ri María yeruyec pa ránima.

52 Jac'a ri Jesús can niq'uiy ri no'oj c'o riq'uin, niq'uiy rupalen, y can utz nitz'etetaj roma ri Dios y coma ri vinak.