Luke 18 in Kaqchikel

1 Jac'ari' tok ri Jesús xutzijoj c'a jun ejemplo chiquivech ri ru-discípulos richin nuc'ut chiquivech chi nic'atzin chi jumul niqui'en orar y man tiyamayo' ri cánima.

2 Rija' xu'ij chique: Pa jun tinamit xc'uje' jun c'ojoy quichin vinak ri man nuxi'ij ta ri' chuvech ri Dios, y man jun cakale'n ri vinak chuvech.

3 Y chupan ri tinamit ri', c'o jun malca'n-ixok ri ntel-ntoc riq'uin richin nuc'utuj che chi tuto' pa ruk'a' ri nibano oyoval che.

4 Y ri c'ojoy quichin vinak, q'uiy k'ij man nrojo' ta yeruc'ojoj achel ri nic'utux che roma ri ixok. Pero c'o jun k'ij quire' xunojij: Yin masque man ninxi'ij ta vi' chuvech ri Dios, nis-ta man jun cakale'n ri vinak chinuvech,

5 pero roma ri ixok re' ntel-ntoc viq'uin, más utz quenc'ojoj na achel nu'ij ri ley, man c'ate roma ri jumul nuka vave' xa xtik'ax nuc'u'x pa ruk'a'. Quiri' ri ejemplo xutzijoj ri Jesús.

6 Jari' tok ri Ajaf Jesús xu'ij: Tivac'axaj ri xu'ij ri c'ojoy quichin vinak ri man pa ruchojmil ta nic'ojon.

7 Más quiri' xtu'on ri Dios chiquito'ic ri erucha'on chic, ri chi chak'a' chi pak'ij niqui'en orar. Man c'arunaj ta xtuya-pe ri niquic'utuj che.

8 Nin-ij c'a chive chi ri Dios cha'anin xqueruc'ojoj y pa ruchojmil xtu'on pa qui-cuenta. Jac'a tok yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol xquipe chic jun bey, ¿c'a ec'o cami vinak ri c'a cukul na quic'u'x riq'uin ri Dios? xcha' ri Jesús.

9 Jac'ari' tok ri Jesús xutzijoj jun ejemplo chique ri vinak ri niquina-ka-qui' chi can choj ri quic'aslen, y man jun cakale'n niqui'en chique ch'aka' chic. Rija' quire' xu'ij:

10 Ec'o ca'i' achi'a' xebe pa racho ri Dios richin xequibana' orar. Jun fariseo, y ri jun chic, c'uluy impuesto.

11 Ri fariseo pa'el nu'on orar, y ri ru-oración ri nu'on xa richin ruyon nuya-ka ruk'ij, y quire' c'a nu'ij: Matiox ninya' chave, Nata' Dios, roma yin man yin junan ta quiq'uin ri ebanoy elak', nis-ta quiq'uin ri man choj ta yequibanala', y nis-ta quiq'uin ri niquic'amala-ka-qui' quiq'uin ri mana-ta achok riq'uin ec'ulan-vi, ni man yin junan ta riq'uin la jun c'uluy impuesto la'.

12 Yin ca'i' k'ij nin-en coch'on vayijal pa jun semana, y ronojel ri ninch'ec, ninvelesaj diezmo riq'uin richin ninya' chave rat. Quiri' nu'ij ri fariseo pa ru-oración.

13 Jac'a ri c'uluy impuesto, c'a naj xpa'e-vi-apu richin nu'on orar. Rija' nis-ta nrojo' nuyec ri ruvech chicaj y can nutinila' roruc'u'x, y quire' nu'ij: Dios, tapokonaj nuvech, roma xa yin jun aj-mac chavech, nicha' pa ru-oración.

14 Can kitzij nin-ij chive chi ri achi c'uluy impuesto man jun rumac rakalen xtzolij chiracho. Jac'a ri achi fariseo man quiri' ta. Roma xa achique na ri nuna' chi can c'o ruk'ij, xa xtikases ruk'ij. Jac'a ri nukasaj-ri', xti'an che chi can c'o ruk'ij, xcha' ri Jesús.

15 Ja jun ri ac'ola' yec'amer-pe riq'uin ri Jesús richin nuya' ruk'a' pa quivi'. Tok ri discípulos xquitz'et ri', xqui'ij chique ri vinak chi man chic quequiq'uen-pe.

16 Jac'a ri Jesús xeroyoj-apu ri discípulos riq'uin, y xu'ij chique: Tiya' lugar chique ri ac'ola' chi yepe viq'uin yin, y man que'ik'at. Roma ri xque'oc pa ruk'a' ri Dios richin yeru'on gobernar, ja ri yebano che ri cánima achel cánima ri ac'ola'.

17 Can kitzij nin-ij chive, ri man nu'on ta achel ránima jun ac'ual richin nuc'ul pa ránima ru-gobierno ri Dios, man ntoc ta chiquicojol ri ye'an gobernar roma rija', xcha'.

18 C'o c'a jun achi nitakchi'in pa quivi' ri vinak ri quire' xuc'utuj che ri Jesús: Tijonel, ¿achique nic'atzin chi nin-en yin richin quiri' c'o nuk'a' che ri utzulaj c'aslen ri richin jumul? xcha' che.

19 Jac'a ri Jesús xu'ij che: ¿Achique roma rat na'ij chi yin utz? Man jun utz, xaxe ri Dios.

20 Rat aveteman ruchojmil ri mandamientos. Chiri' nu'ij: Man tac'amala-ka-avi' riq'uin jun ri mana-ta achok riq'uin rat c'ulan-vi; man cacamisan; man catelak'; man tatz'uc tzij; taya' quik'ij ri ate-atata', xcha'.

21 Ronojel ri na'ij, yin c'a yin ac'ual na chiri' nubanon-pe, y c'a quiri' na vacami, xcha' ri achi che ri Jesús.

22 Ri Jesús tok xrac'axaj quiri', xu'ij che: C'a c'o chic jun man abanon ta. Tac'ayij ronojel ri achajin y ri rajil tajacha' chiquivech ri man jun oc quichajin, y xtic'uje' abeyomal chila' chicaj. C'ajari' catampe, quinatzekle'ej, xcha' che.

23 Tok ri achi xrac'axaj ri xu'ij ri Jesús, jani na xbison, roma rija' jun nimalaj beyon.

24 Tok ri Jesús xutz'et chi xpe bis pa ránima, quire' xu'ij: Ri c'o quibeyomal, c'ayef chi ye'oc chiquicojol ri ye'an gobernar roma ri Dios.

25 Más man c'ayef ta chi nik'ax jun chicop camello pa ch'uti rujulil jun bak richin t'iso'n, que chuvech ntoc jun beyon chiquicojol ri ye'an gobernar roma ri Dios, xcha' ri Jesús.

26 Jac'a ri ye'ac'axan-apu richin ri Jesús, quire' niquibila': Si kitzij achel ri nu'ij, man jun xticolotaj, yecha'.

27 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Ri manak che'el nibanataj pa quivech ri vinak, chuvech ri Dios c'o che'el nibanataj, xcha' chique.

28 Jac'ari' tok ri Pedro xu'ij-apu: Tatz'eta' c'a, roj kayo'on can ronojel ri c'o kiq'uin richin rat katzekle'en, xcha'.

29 Y ri Jesús xu'ij chique: Nis-ta jun chique ri ruyo'on can racho, rute-rutata', ruchak', runimal, rixayil o ralc'ua'l, roma ru-gobierno ri Dios,

30 ri man ta xtuc'ul más jani na q'uiy chupan ri tiempo re', y chupan ri jun chic tiempo ri petenak chikavech apu, xtuc'ul ri c'aslen ri richin jumul, xcha'.

31 Jac'ari' xeruc'uaj-e quiyon ri doce ru-discípulos juc'an y quire' xu'ij chique: Rix iveteman chi pa tinamit Jerusalem roj jotol-vi-e, y chiri' xquebanataj-vi ronojel ri quitz'iban can ri profetas chi nibanataj viq'uin yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol.

32 Xquijach pa quik'a' vinak man israelitas ta, xtitze'es nuvech, xquiyo'ox chi q'uix, xquichubex,

33 y tok yin quich'eyon chic, xquinquicamisaj. Pero chi rox k'ij, xquic'astaj-pe, xcha' ri Jesús.

34 Jac'a ri discípulos man juba' (xk'ax, xno') chiquivech ri c'a ja oc xu'ij-ka ri Jesús chique. Roma xa can evan-vi chiquivech.

35 Tok ri Jesús ja ntoc-apu pa tinamit Jericó, chiri' chuchi' bey tz'uyul jun achi man nitzu'un ta nu'on limosna.

36 Jac'a tok ri achi ri' xrac'axaj chi q'uiy vinak yek'ax chiri', rija' xuc'utuj achique ri najin.

37 Y ri ec'o chiri' xqui'ij che chi ja ri Jesús aj-Nazaret ri nik'ax chiri'.

38 Jac'ari' tok ri achi riq'uin ruchuk'a' xu'ij: ¡Jesús, rat ri rat riy-rumam can ri rey David, tapokonaj nuvech! xcha'.

39 Jac'a ri enabeynak chuvech ri Jesús, xquich'olij richin titane-ka. Pero rija' xa más cof xch'o-pe y xu'ij: ¡Rat ri rat riy-rumam can ri rey David, tapokonaj nuvech! xcha'.

40 Xpa'e-ka ri Jesús, xu'ij chi tic'amer-pe ri achi chuvech. Tok c'o chic apu ri achi, ri Jesús xuc'utuj che:

41 ¿Achique najo' chi nin-en chave? Ri achi xu'ij: Ajaf, yin ninjo' yitzu'un chic jun bey, xcha'.

42 Y ri Jesús xu'ij che: Catzu'un chic c'a. Rat roma nanimaj chi yac'achoj, romari' xatzu'un chic, xcha' che.

43 Jac'ari' xtzu'un chic jun bey ri achi, y nuyala' ruk'ij ri Dios benak chirij ri Jesús. Conojel c'a ri xetz'eto ri xbanataj, niquiyala' ruk'ij ri Dios.