Luke 16 in Kaqchikel

1 Xch'o chic ri Jesús chique ri ru-discípulos, y quire' xu'ij: C'o jun achi beyon ruyo'on jun administrador pa ruvi' ri rubeyomal. Pero jun k'ij xesujus ri administrador chuvech, chi xa nuq'uis ri beyomal jachon pa ruk'a'.

2 Roma c'a ri', xroyoj ri administrador, y quire' xu'ij che: ¿Achique c'a ri yatajin riq'uin ri xutzijos chuve? Vacami ninjo' nac'ut chinuvech rutz'ibasic chi jujun chi jujun ri achique abanon riq'uin ri numéra, roma vacami manak chic asamaj viq'uin, xcha' ri rajaf che.

3 Jac'a ri administrador xu'ij-ka pa ránima: ¿Achique nin-en? Roma ri vajaf yirelesaj-e pa samaj. Yinesamaj ta chirakan azadón, man yitiquer ta. Ninc'utuj ta limosna pa tak bey, yiq'uix.

4 ¡Ah! Ya veteman chic ri achique utz chi nin-en, richin quiri' tok ri vajaf xtrelesaj nusamaj, xa ec'o yec'ulu nuvech pa tak cacho, nicha'.

5 Jac'ari' xeroyoj chi jujun chi jujun ri c'o quic'as riq'uin ri rajaf y quire' xu'ij che ri na'ey: ¿Ajani ac'as riq'uin ri vajaf? xcha'.

6 Yin jun ciento barril aceite nuc'as, xcha' ri achi c'o ruc'as. Y ri administrador xu'ij che: Jare' ri vuj richin ri ac'as. Catz'uye' c'a ka cha'anin, y tatz'ibaj-ka chi xaxe chic nic'aj ciento barril ac'as.

7 Jac'ari' xuc'utuj chic che jun: Y rat, ¿ajani ac'as riq'uin ri vajaf? xcha'. Yin cuatrocientos cuarenta quintal trigo nuc'as, xcha'. Y ri administrador xu'ij che: Jare' ri vuj richin ri ac'as. Tatz'ibaj-ka chi xaxe chic trescientos cincuenta quintal ac'as, xcha'.

8 Y ri rajaf xunimirisaj rubi' ri administrador ri man pa ruchojmil ta nisamaj roma can xno' (chubanic, cho'onic). Quiri' xu'ij, roma ri vinak ri c'a benak na cánima pa ruvi' ri roch'ulef, más yeno' riq'uin ri trato ri niqui'en chiquivech, que chuvech ri erichin ri sakil.

9 Jac'a yin nin-ij chive: Riq'uin aj-roch'ulef beyomal tibana-vi favor chique ri vinak, richin ye'oc amigos, richin quiri' tok xtiq'uis ri beyomal re', c'o xtic'ulu ivech chupan tak ri jay ri man jun bey xqueq'uis, xcha' ri Jesús.

10 Roma jun vinak, si pa ruchojmil rusamajisic nu'on ri juba' jachon can pa ruk'a', quiri' mismo xtu'on pa ruvi' jun nimalaj beyomal. Pero si jun vinak xa ni'e-ka ruk'a' pa ruvi' ri juba' jachon can pa ruk'a', quiri' mismo xtu'on pa ruvi' jun nimalaj beyomal.

11 Y si man pa ruchojmil ta rusamajisic ni'en rix ri beyomal richin ri roch'ulef, ¿achique xtiyo'on chive ri kitzij beyomal?

12 Y si man pa ruchojmil ta rusamajisic ni'en ri beyomal ri xa man ivichin ta rix, ¿achique xtiyo'on chive ri can ivichin rix yacon-apu?

13 Man jun samajinel nitiquer nisamaj quiq'uin eca'i' rajaf. O itzel nutz'et can jun chique ri rajaf, y nrojo' ri jun chic; o nunimaj rutzij ri jun y nuxutuj can ri jun chic. Romari' rix, manak che'el ni'en ri nika chuvech ri Dios, tok xa benak ivánima pa ruvi' ri beyomal richin ri roch'ulef, xcha' ri Jesús.

14 Jac'a ri achi'a' fariseos ri xa benak cánima pa ruvi' méra, niquic'axaj-apu ri nu'ij ri Jesús, romari' niquinich'ina-apu quitza'n chirij.

15 Roma c'a ri', ri Jesús xu'ij chique: Rix iyon ni'en-ka chi can rix utz chiquivech ri vinak, pero ri Dios reteman ri achique c'o pa tak ivánima. Quiri' nin-ij chive roma ri can utz chiquivech ri vinak, xa jani na itzel chuvech ri Dios.

16 Ronojel ri nu'ij chupan ri ley ri xyo'ox che ri Moisés y ri quitz'iban can ri profetas ojer, c'a jari' na nicuses tok xuka ri Juan ri Bautista. Pero riq'uin rija' xtz'ucutaj-vi-pe rutzijosic ri achique ruchojmil ye'oc ri vinak pa ruk'a' ri Dios richin yeru'on gobernar, y conojel niquitij quik'ij richin ye'oc chiri'.

17 Pero yin nin-ij chive chi más man c'ayef ta chi niq'uis ri caj y ri roch'ulef, que chuvech man ta nibanataj jun ch'uti rutza'n letra che ri tz'iban can chupan ri ley ri xyo'ox che ri Moisés.

18 Y xa achique na achi ri nuya' can ri rixayil y nuq'uen chic jun ixok, ri achi ri' nika pa mac. Y xa achique na achi nic'amo ri ixok yo'on can roma ri rachijil, ja jun ri achi ri' nika pa mac.

19 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij: C'o jun beyon xc'uje' ri ruyon nima'k tak cajil tziek yerucusala', y man jun ruq'ueq'uexic nu'on ri méra richin nubanala' nimak'ij k'ij-k'ij.

20 Pero (chuka', ka) c'o jun c'utuy limosna rubinan Lázaro ri nojnak rij riq'uin ch'a'c, ri nic'uje-apu chuchi' racho ri beyon.

21 Ri Lázaro re' bala ta nrojo' nutij ri ruchi' tak pan ri yetzak-ka chuxe' ru-mesa ri beyon, y hasta ri tz'i' yejel-pe riq'uin richin niquirak' ri ch'a'c chirij.

22 Pero c'o jun k'ij (xcom, xquen) ri c'utuy limosna, y xuc'uax coma ri ángeles c'a chupan ri lugar ri c'o-vi ri Abraham. (Chuka', ka) c'o jun k'ij (xcom, xquen) ri beyon, y xmuk.

23 Jac'a tok ri beyon c'o chic pa k'axomal chupan ri lugar ri ec'o-vi ri anima'i', xtzu'un c'a pe y chi naj xutz'et-pe ri Abraham, y ri Lázaro rak'el-apu choruc'u'x ri Abraham.

24 Jac'ari' tok riq'uin ruchuk'a' xsiq'uin, y xu'ij-pe: Nata' Abraham, tapokonaj nuvech, tataka-pe juba' ri Lázaro viq'uin, y tuch'eke'a-pe ruvi-ruk'a' pa ya' richin nuruya-ka chutza'n ri vak', roma yin man nincoch' ta ri k'axomal yinc'o-vi chupan ri k'ak' re', xcha'.

25 Pero ri Abraham xu'ij che: Valc'ua'l, tuka chi'ac'u'x chi rat xatz'uye' yan pe pa ruvi' beyomal chuvech ri roch'ulef, jac'a re Lázaro, juye' ruvech xu'on-pe. Pero rija' vacami, jabel ruc'aslen xurila' vave', jac'a rat xa pa k'axomal ratc'o-vi.

26 Y pa ruvi' ronojel re', xa c'o jun paral sivan chikacojol aviq'uin, romari', xa ta ri ec'o vave' nicajo' yek'ax-apu iviq'uin, manak che'el, y si ri ec'o chiri' nicajo' yek'ax-pe vave', (chuka', ka) manak che'el, xcha' ri Abraham.

27 Jac'ari' xu'ij ri beyon: Si quiri', tabana' favor, nata' Abraham, tataka-e juba' ri Lázaro chiracho ri nata',

28 roma c'a ec'o na vo'o' chic kachak'-kanimal ki' quiq'uin, y ninjo' chi rija' neru'ij rubeyal ronojel chique, richin quiri' man quepe chupan ri lugar richin k'axomal re', xcha'.

29 Jac'a ri Abraham xu'ij-pe che: Rije' pa quik'a' c'o-vi ruch'abel ri Dios ri rutz'iban can ri Moisés, y ri quitz'iban can ri profetas ojer; jari' tiquiya' quixiquin riq'uin y tiquinimaj, xcha'.

30 Jac'ari' tok xu'ij ri beyon: Ja', can kitzij nata' Abraham. Pero si c'o jun ámna nic'astaj-e y nech'o quiq'uin, rije' niquijal quino'oj, niquiya' can ri mac y niquinimaj ri Dios, xcha' ri beyon.

31 Pero ri Abraham xu'ij-pe che: Si man niquinimaj ta ruch'abel ri Dios ri rutz'iban can ri Moisés, ni man niquinimaj ta ri quitz'iban can ri profetas, masque nic'astaj-e jun ámna, rije' man niquijal ta quino'oj, ni man niquiya' ta can ri mac, xcha'.