John 5 in Kaqchikel

1 Tok xbanataj yan ronojel re', jari' xril ruk'ijul jun quinimak'ij ri israelitas, romari' ri Jesús xbe-e pa tinamit Jerusalem.

2 Chiri' pa tinamit Jerusalem, chunakaj apu ri puerta rubinan Quichin Ovejas, c'o jun atinibel, y c'o vo'o' galeras banon chuchi'. Pa quich'abel ri israelitas, Betesda rubi' ri lugar ri'.

3 Chupan ri galeras, eq'uiy yeyavej ecotz'ol. C'o man yetzu'un ta, c'o man utz ta cakan, c'o caminak quik'a-cakan, y conojel rije' coyo'en chi nisilon-pe ri ya'.

4 Roma ri ya' re' c'o k'ij nusilos-ka roma jun ángel ri nipe chicaj, y ri na'ey chique ri yeyavej ri nika-ka chupan ri ya' tok nisilos can, nic'achoj riq'uin xa achique na yabil.

5 Y chiri' c'o c'a jun achi ri ja treinta y ocho juna' tiyavej.

6 Tok ri Jesús xutz'et chi cotz'ol chiri', y xretemaj chi c'o chic chi juna' tiyavej, quire' xuc'utuj che: ¿Najo' yac'achoj? xcha'.

7 Quire' c'a xu'ij ri niyavej che ri Jesús: Ajaf, tok nusilos-ka ri ya', man jun nibano favor chuve richin yiruya-ka ri pa ya'. C'a ja oc nintij nuk'ij yi'e-apu, ja yan ri' nika-ka jun na'ey chinuvech, xcha'.

8 Jac'a ri Jesús xu'ij che: Cacataj, tac'olo-e la avaro'el y cabin, xcha'.

9 Ja hora ri' xc'achoj ri achi niyavej. Xuc'ol c'a e ri ruvaro'el y ja xbin. Pero ri k'ij ri' sábado, k'ij richin uxlanen.

10 Romari' ri achi'a' israelitas c'o quik'ij xqui'ij che ri achi xc'achojrises: Vacami sábado, k'ij richin uxlanen, man juba' utz chuvech ru-ley ri Dios chi rat (ac'uan, avuc'a'n) la avaro'el.

11 Jac'a rija' xu'ij chique: Ja ri xc'achojrisan vichin quire' xu'ij chuve: Tac'olo-e la avaro'el y cabin, xcha' chuve.

12 Y ri achi'a' xquic'utuj che: ¿Achique x-in chave chi tac'olo' la avaro'el y cabin?

13 Pero ri achi xc'achojrises man reteman ta achique x-in quiri' che, roma ri Jesús xa xuk'ok'ola-ri' chiquicojol ri vinak xel-pe chiri'.

14 C'ate juba' chiri', ri Jesús xril ri achi pa racho ri Dios, y xu'ij che: Rat vacami xac'achoj riq'uin ri ayabil; man ta'an chic mac, richin quiri' man tipe más c'ayef pan ac'aslen, xcha' che.

15 Xtzolij c'a e ri achi, xberuya' rutzijol chique ri achi'a' israelitas c'o quik'ij chi ja ri Jesús ri xc'achojrisan richin.

16 Romari' ri achi'a' ri' nicajo' niqui'en c'ayef che ri Jesús, y niquicanola' achique ta niqui'en richin niquicamisaj, roma ri Jesús ja jun chupan ri sábado ri k'ij richin uxlanen yerubanala' milagros.

17 Pero ri Jesús xu'ij: Ri Nata' Dios c'a nisamaj na ri k'ij re', y quiri' yin, c'a yisamaj na.

18 Y roma ri xu'ij ri Jesús, ri achi'a' israelitas c'o quik'ij más niquicanoj achique ta niqui'en richin niquicamisaj, roma yerubanala' milagros chupan ri sábado ri k'ij richin uxlanen, y hasta nujunumaj-ri' riq'uin ri Dios riq'uin ri nu'ij chi ja ri Dios Rutata'.

19 Quire' c'a rutzolic quitzij xu'on ri Jesús: Kitzij-kitzij nin-ij chive, chi yin ri Ruc'ajol ri Dios manak che'el nuyon nin-en-ka ri samaj; nic'atzin chi nintz'et ri achique nu'on ri Nata'. Roma achel ri samaj nu'on ri Nata', quiri' mismo nin-en yin ri Ruc'ajol.

20 Roma ri Nata' Dios can yirojo' yin ri Ruc'ajol, y ronojel ri rusamaj rija' nuc'ut chinuvech. Pero c'a c'o na más chovon tak samaj xtuc'ut chinuvech richin chi rix can achique na xtina' tok xtitz'et.

21 Roma can achel nu'on ri Nata' Dios yeruyec-pe ri anima'i' y nuya' quic'aslen, quiri' mismo nin-en yin, ninya' c'aslen chique ri achok chique ninjo' ninya-vi.

22 Roma mana-ta ri Nata' Dios ri xtinic'on cánima conojel, xa pa nuk'a' yin ri Ruc'ajol rujachon-vi richin ja yin xquinic'on cánima conojel.

23 Richin quiri' conojel xqueyo'on nuk'ij yin ri Ruc'ajol ri Nata', achel ni'an che rija'. Xa achique na jun ri man xtuya' ta nuk'ij yin ri Ruc'ajol, man nuya' ta ruk'ij ri Nata' ri takayon-pe vichin.

24 Yin kitzij-kitzij nin-ij chive, chi ri nac'axan ri nuch'abel y nunimaj ri takayon-pe vichin, c'o chic ruc'aslen ri richin jumul. Man xti'e ta chupan ri lugar richin castigo, xa xel yan pe chupan ri camic, y xk'ax-apu chupan ri c'aslen ri richin jumul.

25 Kitzij-kitzij nin-ij chive, chi nuka na jun k'ij, y ja k'ij re' chi ri ecaminak chuvech ri Dios, xtiquic'axaj nuch'abel yin ri Ruc'ajol ri Dios. Ri xqueniman, xtiquil quic'aslen.

26 Roma achel ri Nata' Dios yo'ol c'aslen, quiri' mismo rubanon chuve yin ri Ruc'ajol, chi yin yo'ol c'aslen.

27 Pa nuk'a' yin rujachon-vi chi ninnic'oj ronojel ch'utik-nima'k, roma ja yin ri xirutak-pe richin xinalex chi'icojol.

28 Man jun vi tivac'axaj ri achique xin-ij chive, roma xtuka na jun k'ij tok conojel ri anima'i' xtiquic'axaj ri nuch'abel.

29 Ri xebano ri utz, xque'el-e y xquec'astaj richin niquil c'aslen. Jac'a ri xebano ri man utz ta, xquec'astaj richin niyo'ox castigo pa quivi'.

30 Yin manak che'el nuyon nin-en-ka jun samaj; yin ja achel vac'axan-pe riq'uin ri Nata', jari' ruchojmil nincusaj richin ninnic'oj ronojel ch'utik-nima'k. Y can pa ruchojmil nin-en-vi, roma man benak ta vánima pa ruvi' ri achel ninjo' nin-en yin che, xa pa ruvi' ri achel nrojo' ri Nata' Dios ri takayon-pe vichin.

31 Y si xa nuyon yin yich'o-ka utz chuvij, man jun rakale'n ri nin-ij-ka chuvij.

32 Pero c'o chic jun ri nich'o utz chuvij, y yin veteman chi ri nu'ij rija' chuvij, can kitzij vi.

33 Rix c'o xe'itak-e riq'uin ri Juan ri Bautista, y rija' xuk'alajrisaj-pe ri kitzij chivech.

34 Pero yin man nic'atzin ta chi c'a jun na vinak nik'alajrisan (yin achique, ayincu'x) yin. Ninc'uxlaj chive ri xu'ij ri Juan, richin chi rix yixcolotaj.

35 Ri Juan ri Bautista achel jun k'ak' tok jabel nic'at, y jabel sakil nuya'. Y rix xirayij y xixquicot riq'uin ri sakil ri' jun ca'i-oxi' k'ij.

36 Pero ri más nik'alajrisan vichin yin que chuvech ri nuk'alajrisaj ri Juan, ja ri samaj ri yitajin riq'uin, roma ri samaj ri' can ja ri Nata' biyon-pe chuve chi nin-en, y jari' nik'alajrisan chi ja ri Nata' Dios takayon-pe vichin.

37 Y ri Nata' Dios ri yin takayon-pe, ja jun rija' nik'alajrisan vichin. Jac'a rix man jun bey ivac'axan achel nu'on nich'o, ni man jun bey itz'eton ruvech.

38 Ri ruch'abel rija' man ocunak ta pan ivánima, roma ri Jun ri xutak-pe rija' richin nic'uje' chi'icojol, rix man ninimaj ta rutzij.

39 Rix can ninic'oj ruch'abel ri Dios ri tz'iban can, roma ninojij chi chiri' nivil-vi c'aslen ri richin jumul. Pero ri ch'abel ri' ja yin ri yiruk'alajrisaj.

40 Jac'a rix man nijo' ta niya' ivánima viq'uin richin nivil ri c'aslen ri richin jumul.

41 Yin man ninc'ul ta nuk'ij quiq'uin vinak.

42 Pero yin veteman chi rix man nijo' ta ri Dios pan ivánima.

43 Yin pa rubi' ri Nata' Dios yin petenak-vi, y man yininimaj ta. Pero xa ta nipe jun ri ruyon runojin-pe chi petenak, jari' ninimaj-apu rutzij.

44 Romari', ¿achel xtiya' ivánima viq'uin, tok xa iyon chivech nic'ulula-ka ik'ij, y man nicanoj ta ik'ij ri petenak riq'uin ri juney Dios?

45 Man ti'ij-ka pa tak ivánima chi ja yin ri xquisujun chivij chuvech ri Nata' Dios. Ri xtisujun ivichin, ja ri Moisés, masque rix c'a ivoyo'en na chi ja rija' xtito'on ivichin.

46 Roma xa ta rix ninimaj ri erutz'iban can ri Moisés, can ta yininimaj yin, roma ri rutz'iban can rija', jari' nic'utu ri (yin achique, ayincu'x) yin.

47 Pero si man ninimaj ta ri rutz'iban can ri Moisés, man xtinimaj ta ri ch'abel ri nintzijoj yin chive, xcha' ri Jesús.