Acts 23 in Kaqchikel

1 Jac'ari' tok ri Pablo xe yerutz'et-apu ri achi'a' junan niqui'en gobernar, y xu'ij chique: Nuvinak ri rix tata'aj, Yin man jun (nuch'ojij, nuch'ojoquij) pe ri vánima chuve, roma ri choj c'aslen (nuc'uan, vuc'a'n) chuvech ri Dios c'a vacami, xcha'.

2 Jac'a ri Ananías ri nimalaj sacerdote xu'ij chique ri ec'o-apu chunakaj ri Pablo, chi tiquiya' jubic k'a' (chiruchi', xerey).

3 Jac'ari' tok ri Pablo xu'ij-apu che ri Ananías: ¡Quire' xtu'on ri Dios chave rat chun rupalaj xan! Rat tz'uyul-pe chiri' richin nacusaj ri ley ri xyo'ox che ri Moisés chuvij, pero riq'uin ri na'ij-pe chi quich'ay, chiri' nik'alajin-vi chi rat jun k'ajoy richin ri ley, xcha' ri Pablo.

4 Jac'a ri quimolon-qui' chiri' quire' xqui'ij-apu che ri Pablo: ¿Itzel yach'o-apu rat che la nimalaj ru-sacerdote ri Dios? xecha'.

5 Y ri Pablo xu'ij: Nuvinak israelitas, yin man veteman ta chi ja rija' ri nimalaj sacerdote. Xa ta yin veteman chi quiri', man ta quiri' xin-ij-apu, roma chupan ruch'abel ri Dios nu'ij: Man itzel cach'o chirij jun autoridad richin ri atinamit, xcha' ri Pablo.

6 Jari' tok xuya' pa cuenta chi ec'o saduceos y fariseos chiquicojol ri achi'a' junan niqui'en gobernar. Romari' riq'uin ruchuk'a' xch'o-apu y xu'ij: Nuvinak ri rix tata'aj, yin, yin fariseo, y quiri' mismo ri nata'. Y xaxe roma cukul nuc'u'x chi ri anima'i' yec'astaj-e tok vacami yinc'o chuvech ri sujunic re', xcha'.

7 Tok quiri' xu'ij ri Pablo, ri fariseos y saduceos xa niquich'olila-qui' chiquivech, xa ca'i' quivech xqui'en ri quimolon-qui'.

8 Roma ri saduceos niqui'ij chi ri anima'i' man yec'astaj ta e, nis-ta ec'o ángeles y nis-ta espíritus, yecha'. Pero ri fariseos can niquinimaj ronojel ri'.

9 Jani na c'a xesiq'uin conojel, y ec'o ri q'uiy queteman chirij ri ley chiquicojol ri fariseos ri xecataj-pe y xqui'ij: Ri jun achi re' man jun itzel rubanon. Riq'uin juba' xch'o jun espíritu o jun ángel che richin xu'ij ri ch'abel ri c'a ja yeruk'alajrisaj-ka chikavech, y si quiri', man tika'an oyoval riq'uin ri Dios, xecha'.

10 Y roma ri quimolon-qui' jani na niquich'olila-qui' chiquivech, ri achi c'o pa quivi' ri uc'uay quichin soldados xu'ij chi quexule-pe soldados richin tuquic'ama-ka ri Pablo chiquicojol y tiquic'uaj-apu ri pa cuartel, roma rija' ruxi'in-ri' chi riq'uin juba' xtiquixil ri Pablo.

11 Chuca'n ak'a', ri Ajaf Jesucristo xuc'ut-ri' chuvech ri Pablo, y xu'ij che: Tacovij-avi' Pablo, roma achel xinak'alajrisaj vave' pa Jerusalem, quiri' mismo nic'atzin na'abana' pa tinamit Roma, xcha' che.

12 Tok xsakarisan chi rox k'ij, ec'o israelitas xquimol-qui' che'elek'el y niquinojij achique ta niqui'en richin niquicamisaj ri Pablo. Rije' xquik'at chiquij chi masque xtika camic pa quivi', pero man xqueva' ta ni man xtiquikum ta ya', c'a ja tok xquetiquer xtiquicamisaj.

13 Más e-cuarenta ri quiri' xquik'at chiquij.

14 Rije' xebe c'a quiq'uin ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij richin xqui'ij chique: Roj xkak'at chikij chi masque xtika camic pa kavi', pero man jun achique xtikatij o xtikakum si man kacamisan ta na'ey ri Pablo.

15 Vacami c'a, roj nikajo' chi rix y ri achi'a' junan niqui'en gobernar, ne'ibij che ri achi ri c'o pa quivi' ri uc'uay quichin soldados chi tic'amer-pe ri Pablo chivech, achel can ta nijo' chi ntel más chosakil ri tzak achique rumac ri Pablo. Y roj xtikak'ele'ej pa bey richin nikacamisaj, xecha'.

16 Pero jun ala' ral rana' ri Pablo xrac'axaj ronojel ri nojin chirij ri Pablo. Xbe c'a ri ala', xoc-apu ri pa cuartel, y xuya' rutzijol ronojel che ri Pablo.

17 Ri Pablo jac'ari' xroyoj jun chique ri uc'uay quichin cien soldados, y xu'ij che: Tac'ama-e juba' ri ala' re' chuvech ri achi c'o pan ivi' rix ri rix uc'uay quichin soldados, roma c'o ca'i-oxi' tzij rac'axan ri nic'atzin chi nu'ij che, xcha'.

18 Ri uc'uay quichin cien soldados xuc'uaj-e ri ala' chuvech ri achi c'o pa ruvi', y xberu'ij che: Ri Pablo ri c'o pa cárcel xiroyoj richin xuc'utuj quemelal chuve chi ninq'uen-pe ri ala' re' chavech, roma c'o nic'atzin nu'ij chave, xcha'.

19 Jac'ari' tok ri achi c'o pa quivi' ri uc'uay quichin soldados xuyukej-e juba' quila' ri ala' y xuc'utuj che: ¿Achique c'a ri najo' na'ij chuve? xcha'.

20 Jari' tok ri ala' xu'ij: Juley chique ri israelitas junan quitzij quibanon richin nuquic'utuj quemelal chave, chi chua'k tac'uaj chic ri Pablo chiquivech ri achi'a' junan niqui'en gobernar, y xtiqui'en chi achel can ta c'o más nicajo' niquetemaj chirij ri achique erubanon ri Pablo.

21 Pero rat man que'animaj, roma c'o más e-cuarenta achi'a' xtiquik'ele'ej ri Pablo pa bey. Rije' quiyo'on quitzij chiquivech chi can ta xtika castigo pa quivi' si man niquicamisaj ta ri Pablo na'ey chuvech chi niquitij o niquikum jun cosa, y xaxe coyo'en chi rat na'an ri niquic'utuj, xcha' ri ala'.

22 Jac'a ri achi c'o pa quivi' ri uc'uay quichin soldados xu'ij che ri ala' chi titzolij, pero xuchila'ej-pe che chi nis-ta jun achok che tutzijoj-vi chi xberuya' yan can rutzijol ronojel re' che.

23 Jac'ari' tok ri achi c'o pa quivi' ri uc'uay quichin soldados xeroyoj ca'i' chique rije', y quire' xu'ij chique: Ninjo' chi a las nueve nik'ok'a' quibanon chic quibanic ca'i' ciento soldados ri yebe chicakan, setenta más ri (yech'oque', yetz'uye') e chiquij quiej, y ca'i' chic ciento ri niquic'uaj lanzas, richin yebe pa tinamit Cesarea.

24 Tibana-e quibanic quiej richin (nich'ocoba', nitz'uyu'a') e ri Pablo chiquij, richin quiri' ja ruchi-ruvech nic'uaj chuvech ri gobernador Félix.

25 Y xutz'ibaj c'a e jun vuj ri quire' nu'ij:

26 Yin Claudio Lisias nintak-e a-saludo rat nimalaj gobernador Félix.

27 Ri achi re nintak-e chave, (tz'amon, chapon) coma ri israelitas y juba' ma niquicamisaj. Pero tok yin xinna'ej chi rija' romano, yin mismo xenc'uaj soldados richin xincol pa quik'a'.

28 Jac'a yin roma ninjo' ninvetemaj achique roma nisujus, xinc'uaj chiquivech ri achi'a' ri kayo'on lugar chique chi niqui'en gobernar chiquicojol ri quivinak israelitas.

29 Pero xintz'et chi niquisujuj xaxe roma ri nu'ij ri qui-ley rije', pero manak can ta c'o rubanon richin nitz'ape' pa cárcel o nicamises.

30 Jac'ari' xu'ix chuve chi quik'ele'en ri israelitas richin niquicamisaj, romari' cha'anin xintak-e aviq'uin. Y xin-ij chique ri yesujun chirij ri Pablo chi quebe aviq'uin rat richin nequi'ij chavech ri achique chi sujunic niqui'en chirij. Ninrayij c'a chi rat utz benak ronojel chavech. Quiri' ru'in-e ri Claudio Lisias chupan ri vuj.

31 Can xqui'en-vi c'a ri soldados ri xbix chique. Chupan ri ak'a' ri' xquic'uaj-e ri Pablo pa jun tinamit rubinan Antípatris.

32 Jac'a ri chuca'n k'ij, pa quik'a' ri setenta soldados ri ebenak chiquij quiej xquiya-vi can ri Pablo chi tiquic'uaj, y ri ebenak chicakan xetzolij pa cuartel.

33 Jac'a ri ec'amayon-e ri Pablo, tok xe'eka pa tinamit Cesarea, xquijach-apu ri vuj pa ruk'a' ri gobernador Félix, y xquipaba-apu ri Pablo chuvech.

34 Tok ri gobernador rubanon chic leer ri vuj, xuc'utuj aj achique lugar ri Pablo. Jac'a tok xrac'axaj chi pa roch'ulef Cilicia petenak-vi,

35 quire' xu'ij che: Tok xque'uka ri yesujun chavij, xtinvac'axaj ri achique na'ij chi nato-avi', xcha' ri Félix. Jac'ari' xu'ij chi tichajix ri Pablo coma soldados pa nimajay ri nic'uje-vi ri Herodes.