1 Timothy 1:9 in Kaqchikel 9 Keteman chi ri nu'ij ri ley man yo'on ta richin yeruya' pa c'ayef ri choj quic'aslen, xa pa quivi' ri yek'ajo ri ley yo'on-vi, pa quivi' ri man yeniman ta tzij, pa quivi' ri manak Dios pa quivech, pa quivi' ri yebano mac, pa quivi' ri yec'ulula'n, pa quivi' ri man jun rakale'n niqui'en che rubi' ri Dios, pa quivi' ri yecamisan quite-quitata', pa quivi' ri ebanoy camic,
Other Translations King James Version (KJV) Knowing this, that the law is not made for a righteous man, but for the lawless and disobedient, for the ungodly and for sinners, for unholy and profane, for murderers of fathers and murderers of mothers, for manslayers,
American Standard Version (ASV) as knowing this, that law is not made for a righteous man, but for the lawless and unruly, for the ungodly and sinners, for the unholy and profane, for murderers of fathers and murderers of mothers, for manslayers,
Bible in Basic English (BBE) With the knowledge that the law is made, not for the upright man, but for those who have no respect for law and order, for evil men and sinners, for the unholy and those who have no religion, for those who put their fathers or mothers to death, for takers of life,
Darby English Bible (DBY) knowing this, that law has not its application to a righteous person, but to [the] lawless and insubordinate, to [the] impious and sinful, to [the] unholy and profane, to smiters of fathers and smiters of mothers; to murderers,
World English Bible (WEB) as knowing this, that law is not made for a righteous man, but for the lawless and insubordinate, for the ungodly and sinners, for the unholy and profane, for murderers of fathers and murderers of mothers, for manslayers,
Young's Literal Translation (YLT) having known this, that for a righteous man law is not set, but for lawless and insubordinate persons, ungodly and sinners, impious and profane, parricides and matricides, men-slayers,
Cross Reference Matthew 10:21 in Kaqchikel 21 Ec'o quichak'-quinimal qui' ri xtiquisujuj-qui' pa camic. Quiri' mismo xtiqui'en ri tata'aj quiq'uin ri calc'ua'l. Ec'o ac'ola' xquecataj chiquij quite-quitata' y xquequijach pa camic.
Romans 1:30 in Kaqchikel 30 Yejasloj chiquij ch'aka' chic. Niquikasaj quik'ij vinak. Itzel niquitz'et ri Dios. Niqui'ij tzij chiquipalaj ch'aka' chic. Man jun cakale'n niqui'en chique ch'aka'. Niquina-qui' chi can c'o quik'ij. Ri cánima benak pa ruvi' achique ta chic jun mac niquitz'uc-pe. Man niquinimaj ta quitzij quite-quitata'.
Romans 4:13 in Kaqchikel 13 Y man roma ta chi ri Abraham xu'on ri nu'ij ri ley tok ri Dios xu'ij che chi xtuya' ri roch'ulef pa ruk'a', o pa quik'a' ri eriy-rumam. Man quiri' ta. Ri Dios quiri' xu'ij roma rubanon chic che ri Abraham chi man jun rumac rakalen, roma ri Abraham cukul ruc'u'x chi ri xusuj ri Dios che, can nibanataj-vi.
Romans 5:20 in Kaqchikel 20 Ri ley ri xuya' ri Dios, xyo'ox richin xk'alajin-pe chi ri kamac roj vinak can q'uiy vi. Pero tok xq'uiyer ri mac, más xq'uiyer ri utzulaj ru-favor ri Dios pa kavi',
Romans 6:14 in Kaqchikel 14 Roma ri mac ri nalex-pe pan ivánima, man jun chic ruk'a' chive, roma vacami mana-ta chic chuxe' rutzij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés rixc'o-vi, xa chuxe' chic ri ru-favor ri Dios.
Galatians 3:10 in Kaqchikel 10 Roma conojel ri nicajo' niquicol-qui' riq'uin niqui'en ri nu'ij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, can xtika na vi castigo pa quivi', roma ri tz'iban can nu'ij: Ri man nibano ta ronojel-ronojel ri nu'ij chupan ri vuj ri tz'iban-vi ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, can nika-vi castigo pa ruvi'. Quiri' nu'ij ri tz'iban can.
Galatians 3:19 in Kaqchikel 19 Si quiri', ¿achique xc'atzin chi xyo'ox ri ley che ri Moisés? Xyo'ox richin xk'alajin-pe chi ri man pa ruchojmil ta ri yequibanala' ri vinak, xa mac; c'a xpe na ri riy-rumam can ri Abraham ri achok che sujun-vi can ri favor roma ri Dios. Y tok ri Dios xuya' ri ley, na'ey xuya' chique ri ángeles, y ri ángeles xquiya' che ri Moisés richin xuk'asaj chiquivech ri vinak.
Galatians 5:21 in Kaqchikel 21 Yekukut pa cánima chiquij vinak roma utz ec'o. Yecamisan. Yek'aber. Yequibanala' itzel tak nimak'ij y ch'aka' chic mac achel re'. Xich'o yan chive pa ruvi' ronojel re', y vacami yixinpaxa'aj chic jun bey, chi xa achique na ri yebano mac achel re', manak qui-lugar chiquicojol ri ye'an gobernar roma ri Dios.
Galatians 5:23 in Kaqchikel 23 (ch'uch'uj, me'l oc) cánima, y niquik'il-qui' chuvech mac. Jun c'aslen quiri', man jun ley (nich'ojin, nich'ojoquin) richin.
2 Thessalonians 2:8 in Kaqchikel 8 jac'ari' xtik'alajin-pe ri achi ri man jun ley pa ruvech. Jac'a ri Ajaf Jesucristo, xaxe (xtuxupuj, xtuvupuj), ja xtucamisaj, y xaxe riq'uin ri rusakil ri nitz'intz'ot tok xtipe chic jun bey, xtuq'uis ruk'ij ri itzel achi ri'.
Titus 1:16 in Kaqchikel 16 Niqui'ij chi queteman runo'oj ri Dios, pero riq'uin ri achique chi c'aslen quic'uan, nik'alajin chi xa man quiri' ta. Roma xa nimulu ránima ri Dios ri yetajin riq'uin, man yeniman ta tzij, y man jun yec'atzin-vi che ronojel utzulaj tak rusamaj ri Ajaf.
Titus 3:3 in Kaqchikel 3 Roma ri jun bey can, roj mismo man jun kano'oj xojnojin. Man xojniman ta tzij. Roj satznak. Xojxime' chupan jalajoj ruvech man utz ta ri xekarayij y xbe kánima pa ruvi'. Itzel xkana' pa kánima chiquij ch'aka' chic, y nkukukut chiquij ri utz ec'o; itzel xojtz'et, y itzel xkatz'etela-ki' quiq'uin ch'aka' chic.
Hebrews 11:31 in Kaqchikel 31 Ri ixok Rahab ri man utz ta ruc'aslen, riq'uin xcuke' ruc'u'x riq'uin ri Dios, man (xcom, xquen) ta junan quiq'uin ri ruvinak aj-Jericó ri man xquinimaj ta ri Dios, roma utz xeruc'ul chiracho ri israelitas etakon-apu richin ye'enachan can che'elek'el chupan ri tinamit.
Hebrews 12:16 in Kaqchikel 16 Man ta c'o jun chi'icojol ri nucusaj ri ru-cuerpo richin nic'uje' xa achok riq'uin na, ni man ta c'o jun ri xa man jun rakale'n nu'on che ri can lok'olaj vi chuvech ri Dios, achel xu'on ri Esaú ojer can, tok xa pa ruq'uexel jun va'in xuc'ayij ri can richin vi nak rija' roma (nimala'tz, nimalaxel).
1 Peter 2:7 in Kaqchikel 7 Romari', chive rix ri iyo'on ivánima riq'uin, ri Jesucristo can c'o rakale'n. Jac'a chique ri man quiyo'on ta cánima riq'uin, man jun rakale'n, achel xqui'en ri achi'a' banoy tak jay ri nikil chupan ruch'abel ri Dios ri quire' nu'ij: Ri abaj ri man juba' xcajo' xquicusaj ri banoy tak jay, Xa jari' xc'atzin richin ruchuk'a' ruxiquini'l ri jay.
1 Peter 3:20 in Kaqchikel 20 Re' ja conojel ri man xeniman ta tzij ojer can pa ru-tiempo ri Noé, masque ri Dios can xroyo'ej chi can ta xquijal quino'oj y can ta xeniman chuvech. Quiri' ránima ri Dios pa quivi' chupan tak ri k'ij tok najin rubanic ri nimalaj barco ri achok chupan xaxe oc vakxaki' enimey tzij xquicol-e-qui' chupan ri ya'.
1 Peter 4:18 in Kaqchikel 18 Y: Si ri ruc'uan jun chojmilaj c'aslen c'ayef nicolotaj, Tinojij na pe' achique xtibanataj quiq'uin ri manak Dios pa quivech, y ri man jun bey xcajo' xquiya' can ri mac.
Revelation 21:8 in Kaqchikel 8 Jac'a ri xa niquixi'ij-qui' niquik'asaj k'axomal voma yin, ri man yinquinimaj ta, ri yebano ri xa nimulu ránima ri Dios nu'on, ri yecamisan, ri niquicusaj ri qui-cuerpo richin yec'uje' xa achok riq'uin na, ri aj-itza', ri yeyo'on quik'ij tiox, y conojel ri etz'ucuy tak tzij, xa chupan ri nimalaj k'ak' ri nic'at riq'uin azufre xquec'uje-vi, y jari' ri ruca'n camic, xcha'.
Revelation 22:15 in Kaqchikel 15 Jac'a ri e'achel tz'i' roma quic'uan jun itzel c'aslen, manak che'el xque'oc-apu chupan ri tinamit, quiri' mismo ri vinak ri niquicusaj ri qui-cuerpo richin yec'uje' xa achok riq'uin na, ri aj-itza', ri yecamisan, ri yeyo'on quik'ij tiox, y conojel ri nika chiquivech ri tz'ucun tak tzij y man niquiya' ta can rubanic.