Matthew 6:5 in Ignaciano 5 Te eyujaracahi, vahi ecucuti ena apimirana tiyujaracana te viúrujisirarevana, téhepuca te anecapahiana. Titupihanahi éna eta nayujarasirahi, navarairahi náimararacayarehi ena achaneana. Nútisera numetacahe: Tájinachucha nacunachacarevaimahi me Viya.
Other Translations King James Version (KJV) And when thou prayest, thou shalt not be as the hypocrites are: for they love to pray standing in the synagogues and in the corners of the streets, that they may be seen of men. Verily I say unto you, They have their reward.
American Standard Version (ASV) And when ye pray, ye shall not be as the hypocrites: for they love to stand and pray in the synagogues and in the corners of the streets, that they may be seen of men. Verily I say unto you, They have received their reward.
Bible in Basic English (BBE) And when you make your prayers, be not like the false-hearted men, who take pleasure in getting up and saying their prayers in the Synagogues and at the street turnings so that they may be seen by men. Truly I say to you, They have their reward.
Darby English Bible (DBY) And when thou prayest, thou shalt not be as the hypocrites; for they love to pray standing in the synagogues and in the corners of the streets so that they should appear to men. Verily I say unto you, They have their reward.
World English Bible (WEB) "When you pray, you shall not be as the hypocrites, for they love to stand and pray in the synagogues and in the corners of the streets, that they may be seen by men. Most assuredly, I tell you, they have received their reward.
Young's Literal Translation (YLT) `And when thou mayest pray, thou shalt not be as the hypocrites, because they love in the synagogues, and in the corners of the broad places -- standing -- to pray, that they may be seen of men; verily I say to you, that they have their reward.
Cross Reference Matthew 6:2 in Ignaciano 2 Eta tacahe, te ímicatacayarepuca nácani ticamunuvanahi, vahi ecumetajirica. Vahi ecucuti ena apimirana timetajiricanapa te viúrujisirarevana, téhepa te anecapahiana. Eta juca náichahi, navarairahi ticunachacareanayarehi nayehe ena achaneana. Nútisera numetacahe: Ena nani ticaheanahi, tájina nacunachacarevaimahi me Viya.
Matthew 6:16 in Ignaciano 16 Tacutiquene, te ayunahepuca, vahi ecajapanuramiraimahi te namirahu ena achaneana. Vahi ecucuti ena apimirana ena tímicaecherachavanahi eta ayunairanahi. Núti numetacahe: Tájinachucha nacunachacarevaimahi me Viya. Éma, váhivare títsirijicavaimahi eta nayehe.
Matthew 7:7 in Ignaciano 7 Ánivare tacahe eta máechajiriruva ema Jesús: —Numetacahe: Échajica ema Tata Vicaiyaquene. Eyaseacayare eta ecamunuqueneana. Éma, tijapanurahi. Tisamaheyare, tíjaracaheyareva. Vahi ecuyacuji eta eyaseasiraina. Énerichuvare, te tatiarihinapapuca eta jácani íchiraya ichapehi eta tacajeravayarehi, eyaseacayare máijaracahehini eta ítupajijiasiravaya. Éma, tíjaracaheyare. Te jararihipuca eta táichejimiráuchahe, éma macaevuisinaheyarehi.
Matthew 9:38 in Ignaciano 38 Eyaseacayaresera ema Tata Vicaiyaquene, máijaracahavi ena tímicatacahavianayare. Eta juca tímicutijiricavahi mácani achane eta macamunuiravahi ena tímicatacacanaya te máechatijicaya eta maharusura —máichahavipa.
Matthew 21:22 in Ignaciano 22 Tamutu jácani eyaseserepiyare eta mayehe ema Viya te eyujarasirana, ecaijaracasiyare te yátupina eta ecasiñavairahi me Viya —máichahavipa.
Matthew 23:6 in Ignaciano 6 Ena nani, te ticaichuhasiana eta nanisiraya, éna tinerejisinavanahi eta tiúrinapanána eta náejasihaya. Navarahahivare ichape eta napicauchiraya ena achaneana te náurujisirarevanahi.
Matthew 23:13 in Ignaciano 13 Tacahe, títecapanapa ena escribánoana énapa ena fariséoana. Tásiha, ema Jesús máechajicavacapa éna, mayunacavacahi. Ánipa macahe: —¡Éti escribánoana étipa eti fariséoana! ¡Muracayare eta ícuñayare taicha eta apimirairahehi! ¿Tájaha tacayema ímijachavahi éti echa eta tapaja eta anuma? Vahi ísapa nasiapahini ena achaneana, nácani tivarahana tisiapana. ¡Étiripa vahi ítujicavaimahi esiapa!
Mark 11:25 in Ignaciano 25 Énerichuvare, eta eyujarasiraina, eperdonacha éti nácani náejecapavaquenehi eta eyehe. Eperdonachavaca apaesa maperdonachahevare eta éjecapiravana ema Tata Ecaiyaquene te anuma.
Mark 12:38 in Ignaciano 38 Tímiyanavahi eta máimituresirahi ema Jesús, ánipa macahe: —Échapavayare éti, machu éhica eta nayeherepiana ena escribánoana taicha tétavicavahi eta apimiranairahi éna. Tétavicavahi eta náurisirahi éna tiúmajihána, navarairahi ticunachacareanayarehi nayehe ena achaneana eta nareligiósovanahi. Navarahavare ticapicahuanayarehi eta náechajisiraya ena achaneana te jácani nácapajisihapahi éna.
Luke 11:43 in Ignaciano 43 ¡Jucarihivare eta apana tiviuchahehi eti fariséoana! ¡Tétavicava eta esiñavavaisirahi! Emetapa evaraha tipicauchaheana, ticaejacaheana te táurinaquene siya eta te iúrujisirarevana. Evarahavare tipicauchaheanayarehi eta náechajisiraheana te cálleana.
Luke 14:12 in Ignaciano 12 Ema Jesús maconsejachavare ema fariseo, ema ticumpirarecahi: —Píti apanavare, te péniricayare, vahi nacucarichu píchuhavaca ena pémunacasareanahicha, ena piparapenaveanapuca énaripa ena rícoana, táichavenénahi eta pivarairainahi títsirijicavanaya eta piyehe.
Luke 18:1 in Ignaciano 1 Ema Jesús máimitucavacavare ena máimitureana vahi nacucainajiruva eta nayujarasirana. Tímiyanavanaya, tayanapane vuíchaha najacapavanehini eta nayasearuanahi.
Luke 18:10 in Ignaciano 10 —Nímicutichinahe eta apana: Natiarihi ena apinana ajairana te Templo. Téneuchavanahi. Ema émana achane, fariséohi éma. Ema apana, tisipecaturarahi éma.
Luke 18:13 in Ignaciano 13 Émasera ema apana achane vahi máemeñahavahini. Tiyerehichucha eta máeneuchiravahi. Váhivare mapatsicavahini máesenicahini te anuma. Téhatupachavahisera eta máeneuchiravahi. Ánipa macahehi: “Tata Dios, nucatisamureva ichape eta nucapecaturairahi piyehe. Pájapanunusera piperdonachanu eta nupecaturana” macahepa ena achane.
Luke 20:47 in Ignaciano 47 Tacutiquene naverejicavare eta nacayehequeneana ena tépenaimana, nájina najapanuquenéna. Tásiha, tépiyacavanapa religiósoanahi, tiúpiemana eta nayujarasira, namavarairahi tácaecherahini eta náichira eta tamauriqueneana. Énasera tiápajucavanahi eta nacaicuñairaya muraca.
John 16:24 in Ignaciano 24 Puíticha tájinaichaha eyasearapinahini me Tata te níjare. Ticamunucarehi eyaseacayare. Éma tíjaracahénapa. Étainapa ticurisamurerecaheyare ichape.
Ephesians 6:18 in Ignaciano 18 Te eyujaraca, eyaseacaya ema Viya máijaracahe eta etumevaina. Eta eyujarasirana, tacuija tahapapiricahe eta máimitusirahehi ema Espíritu Santo. Vahi ecuyacuji eta eyaseuchiravaca namutu ena vichamuriana, majaneacavacahini ema Viya, táurivaina eta náehisirahi.
Colossians 4:2 in Ignaciano 2 Puiti emutu éti, étumechavachucha eta eyujarasirahi eta me Viya. Vahi ecuyacujihini. Énerichuvare ehasulupayachaparacayare tamutu me Viya.
1 Thessalonians 5:17 in Ignaciano 17 Vahi ecucainajiruva eta eyujarasirana mayehe ema Viya.
James 4:6 in Ignaciano 6 Étaripa eta máemunasirahavihi ema Viya, tétumechahavihi, mamavarairahi víchahini eta tamauriqueneanahi. Taicha ánivare tacahe eta Sagrada Escritura: “Ema Viya macatianacavaca ena tisiñavavairicana. Máemunacavacahisera máimicatacavacahivare ena mánsuana”.
James 5:15 in Ignaciano 15 Jéhesare, tisamacareyarehi eta nayaseasirana, táichavenehi eta nacasiñairava me Viya. Tásiha, ema Viáquenu macanaracayarehi eti ecajumaquenehi. Te étapuca tiviuchahehi eta epecaturana, macaepahayareva ema Viya eta epecaturana.