Matthew 24:31 in Ignaciano 31 Nuvanecaya ema Arcángele, muracayare eta macachujairayapahi, apaesa ena ángeleana nacurujicainapa namutu ena nuchanerana nunerejiruanahi, tiásihanayare te tamutu eta juca apaquehe.
Other Translations King James Version (KJV) And he shall send his angels with a great sound of a trumpet, and they shall gather together his elect from the four winds, from one end of heaven to the other.
American Standard Version (ASV) And he shall send forth his angels with a great sound of a trumpet, and they shall gather together his elect from the four winds, from one end of heaven to the other.
Bible in Basic English (BBE) And he will send out his angels with a great sound of a horn, and they will get his saints together from the four winds, from one end of heaven to the other.
Darby English Bible (DBY) And he shall send his angels with a great sound of trumpet, and they shall gather together his elect from the four winds, from [the one] extremity of [the] heavens to [the other] extremity of them.
World English Bible (WEB) He will send out his angels with a great sound of a trumpet, and they will gather together his chosen ones from the four winds, from one end of the sky to the other.
Young's Literal Translation (YLT) and he shall send his messengers with a great sound of a trumpet, and they shall gather together his chosen from the four winds, from the ends of the heavens unto the ends thereof.
Cross Reference Matthew 24:22 in Ignaciano 22 Nájina tacaitiruimahi eta nacatajivairayarehi ichape. Macaichecavaneyaresera ema Viya eta masemavahi ema maca achane váinarajiquene, mavarairahi ema Viya macuchucuhavaca ena machanerana manerejiruana, majapanuqueneanahivare. Taicha te vahi macucaicheca ema Viya, máitamurihahipucaini macapapajicavaca namutu ena achaneana ema maca achane.
Matthew 25:31 in Ignaciano 31 Te nuchava nuti Manerejirunuhi ema Viya, néjacainapa eta te nuyehe trono tacapicahuquene, Réynuinapa. Tásiha, névatacaya ena nuyeheana ángeleana nacurujicavacaya te numirahu namutu ena achaneana te avasareana. Tásiha, núti nunerejicavacainapa ena yátupiqueneanahi nuchanerana. Nunacainapa te nuvaure. Tásiha, ena vahi nuchaneranainahini nunacainapa te sapa.
Matthew 28:18 in Ignaciano 18 Tásiha, ema Jesús témeñahavapa eta viyehe. Máichahavipa: —Ema Tata te anuma tituparacanuhi núti néchayare tamutu te anuma étapa te juca apaquehe.
Mark 13:27 in Ignaciano 27 Tacahe, nuvanecainapa ena ángeleana nacurujicayare namutu ena nuchanerana nunerejiruanahi, tiásihanayare te tamutu eta juca apaquehe te jácani návihahi.
Mark 16:15 in Ignaciano 15 Tacahe, máichavarepa: —Eyana epaica te tamutu eta avasareana eta te juca apaquehe. Ecametarairuyare eta tiúrina echajirirucava nayehe namutu ena achaneana.
Luke 24:47 in Ignaciano 47 Étayaréichuhivare iámapicayare eta níjare eta ímituresiraya ena achaneana ticavasanahi te tamutu avasareana. Étaripa te juca Jerusalén, emetacavacayare ena achaneana eta náeneuchiravaina apaesa macaepaha ema Viya eta napecaturana.
John 11:52 in Ignaciano 52 Étasera juca máepenirayarehi ema Jesús, mavacharecainapa eta naviurevahi namutu nácani machaneranayarehi ema Viya te apanapanenequeneana avasareana. Vahi tácarichuhini eta naviurevana ena israelítana. Taicha te táequenénapa, mavarahahi macurujimurihayarehi, étamurianayarehi namutu éna.
Acts 26:19 in Ignaciano 19 Tacahe, tata rey Agripa, nusuapahi núti ema Jesús eta mavanesiranuhi.
Romans 10:18 in Ignaciano 18 Esamanuchaha. Ena nujaneanana israelítana, tájina naviyahini nayunaca eta namacasiñavairahini mayehe ema Cristo. Nasamapa eta máechajiriruvana ema Viya, taicha te tamutu avasareana tisamacarepaipa. Eta Sagrada Escritura, ani tacahehi: “Tamuturipahi te juca apaquehe ticasamahuhi. Eta máechajiriruva ema Viya tamuturipahivare tacaitatapahihi te juca taquiñacucujiana te apaquehe” tacahepa. Náimatipavare. Váhivare návarahahini nasuapa. Eta máechajiriruvanahi ema Viya májurehi ema Moisés, ani macahehi: “Ímaha, eti israelítana. Nasapihaya nujacapavacayare nuti ena apamuriana achaneana, énaripa ena máesenicanurahanahi. Nuvaraha etsirihaini éti, éneuchavayare eta nuyehe” macahepa.
1 Corinthians 15:52 in Ignaciano 52 Ticaema eta chujare, tíchuhahavinapa viti véhicanahi ema Cristo. Tíjahúchavainapa eta táitsivachiravainapa eta viáquehe viti vítareruanáichaha, tacutiyarechucha viúmatsisina. Tíjahúchavainavarepa téchepucanayare ena náepenaqueneana, máepenacacanainavarepa éna.
Ephesians 1:10 in Ignaciano 10 Tamutu eta juca mapanereruanahi títauchavayarepahi, jácani tatuparaquipahi. Te jena sácheyare manerejicaripa, ema Viya manacainapa ema Machicha Jesucristo aquenucaqueneyarehi, téchayarehi tamutu eta táichararacavana. Nasuapayarehiva namutu ena tiávihanahi te anuma, énapa ena tiávihanahi te juca apaquehe.
1 Thessalonians 4:16 in Ignaciano 16 Taicha émarichu ema Viáquenu tiúcupaicaya tichavayare, tiásihaya te anuma. Tipiaracaya muraca tíchuarecaya. Ema Arcángele énerichuvare tipiaracayareva. Ticaemayareva eta machuja ema Viya. Tacahe, téchepucanainapa tínapucanaya ena náepenaqueneana ena tisuapajirahianahi mayehe ema Cristo.
2 Thessalonians 2:1 in Ignaciano 1 Puítiripa, nuparapenaveana, naririhi ena tépiyaequenehanaripa ema Jesús, náimijacharipa matiarihiripa, tichavaripa puiti. Vituparacahecha vahi ecusuapa nácani tépiyahirahianapahi. Tayanapane nácahepuca: “Eta juca vimetacasivahi me Espíritu Santo”. Nácahepuca: “Ema Pablo tímitucahavihi eta juca”. Te náepiyaequenehahavipuca náimechahepuca eta carta, náimijachayarehi tásihaquene viyehe, váhiquenesera ecusuapavane. Váhi tacuimipanererecahe eta juca. Váhivare ecuarameca. Taicha te máitecapa yátupina ema Jesús, ticurujicahávinumayare viti manerejiruanahi. Nuvaraha numetacahe eta apana. Te tánehipaicha eta máitesiraya ema Jesús, ena achaneana vaipa napicauchaimahi ema Viya. Náepuruinapa eta máechajiriruva. Tásiha, tímerecaváinapa ema Achane Váinarajiquene. Ema maca achane, macatichainapa masama eta máijare ema Viya. Étaripa eta nasiñarajiana ena achaneana, váipavare máuricaimahi. Macavanairipinapa ena achaneana te tamutu avasareana náepuyumirauchayare éma. “Nuti Víyanu. Núti ecasiñayare” macahénapa. Masapihainapa, ticaejacavainapa tayehe eta Templo. Téhesera támutupa, yátupiquenenapa eta máicuñayare muraca.
Revelation 1:20 in Ignaciano 20 Numetacaviya eta tacayemaquenehi eta siétequene jarairiqui nucarataruhi te vaure, étapa eta siétequiqueneana candeleroana óroquiana. Éta juca siete jarairiqui, énara ena ticametarairurahiana nayehe ena siétemuriqueneana pichamuriana. Eta siete candeleroana, énara ena siétemuriqueneana nuchanerana.
Revelation 7:1 in Ignaciano 1 Tacahe, nímahapa ena cuátroqueneana ángeleana. Titupihanahi te táinahu eta juca apaquehe, náichejimiraurusirahi tamutu eta técaticavana. Éna, náichejicahi eta técaticava apaesa tacuija eta técaticava te apaquehe étaripa te une, étavanerecainahipucaini tacaecherahini te yucuquiana. Ticatuparahanasera éna nacamiriuchayarehi eta táicuñayare te apaquehe étapa te une mar.
Revelation 8:2 in Ignaciano 2 Tásiha, nímahapa ena siéteana ángeleana, titupihanahi te mamirahu ema Viya. Ticaijaracasianapa eta siete chujareana nachujanayarehi.
Revelation 11:15 in Ignaciano 15 Tacahe, ticachujapa ema téqueneha ángele. Tásiha, ticaemapa muraca te anuma. Ánipa tacahehi eta nahu eta nusamirahi: —Títauchavapa puiti eta émairayarepa ema Viya técha, ticavanairipiyare namutu ena achaneana te juca apaquehe. Macaejacapa ema Machicha Cristo, máijaracainapa eta mávacureyare. Acanevacainapa eta émairayare techa tamutu —tacahepa eta nahu.
Revelation 14:6 in Ignaciano 6 Nímahavarepa ema émana ángele tiárarairicahi. Ticametarapihi eta téqueneha mametarapi eta máichuaresirahi eta náeneuchiravaina ena achaneana tiávianahi te tamutu avasareana, apaechajiriruvaqueneana. Máitavacacainapa eta náitaresiraya nácani ena tisuapanahi. Muraca eta máichuaresirahi, ánipa macahe: —Éneuchava eta epecaturana. Epicauchayare ema Viya, taicha éma tépiyacahi eta anuma, eta apaquehe, eta mar, étapa eta cáquiureana. Émaina ejiraucha, ecunachaya. Émaina etsiuca. Taicha járajapainapa puiti eta máicuñasiraya ena achaneana máeneuchavarahana —macahepa.