Matthew 23:34 in Ignaciano 34 Nímicaecherachayare eta evainarajivahi. Nuvanecayare napauchahe ena nuchanerana. Éna, timetacaheanayare eta mapanereruana ema Tata. Tímitucaheanayareva tamutu eta nímiturapiana. Nasapihayare vahi esuapaimahi éna. Éna, yátupihi náituca. Émepururecayaresera éti eta náitupajijiasiravahi éna. Esapihainapa, éti ecapacavacainapa éna; ena apamuriana émétatacayare te crusu. Tásiha, ena apamuriana éstacavacainapa te iúrujisirarevana. Éhicarairicavacainapa te jácani avasareana najunaiyayarepahi.
Other Translations King James Version (KJV) Wherefore, behold, I send unto you prophets, and wise men, and scribes: and some of them ye shall kill and crucify; and some of them shall ye scourge in your synagogues, and persecute them from city to city:
American Standard Version (ASV) Therefore, behold, I send unto you prophets, and wise men, and scribes: some of them shall ye kill and crucify; and some of them shall ye scourge in your synagogues, and persecute from city to city:
Bible in Basic English (BBE) For this reason, I send you prophets, and wise men, and scribes: some of them you will put to death and put on the cross, and to some of them you will give blows in your Synagogues, driving them from town to town;
Darby English Bible (DBY) Therefore, behold, *I* send unto you prophets, and wise men, and scribes; and [some] of them ye will kill and crucify, and [some] of them ye will scourge in your synagogues, and will persecute from city to city;
World English Bible (WEB) Therefore, behold, I send to you prophets, wise men, and scribes. Some of them you will kill and crucify; and some of them you will scourge in your synagogues, and persecute from city to city;
Young's Literal Translation (YLT) `Because of this, lo, I send to you prophets, and wise men, and scribes, and of them ye will kill and crucify, and of them ye will scourge in your synagogues, and will pursue from city to city;
Cross Reference Matthew 10:16 in Ignaciano 16 Esamanuchaha. Núti nuvanecahehi éti eyana epaica. Nararihisera ena achaneana váinarajiqueneanahi étupiaruanayare. Éna nacutihi eta sárare táiñehiqueneánahi. Étisera ecutiyare eta uvesa eta tamansuvahi. Ítucayare eta ecaichepaisirayare eta navainarajivana. Váhisera ecujicapauchava te návarahapuca náehahe.
Matthew 10:23 in Ignaciano 23 Te napanajicahepuca te jácani avasare iávihahi, táichavenehi eta ecametarairuirahi, ejunayare tayehe eta apana avasare. Jéhesare, nuti Manerejirunuhi ema Viya, nútijapavanénapa. Vuíchaha ecuitahi epaica eta avasareana ne vijaneanana israelítana.
Matthew 13:52 in Ignaciano 52 Tácahe, máichahavipa: —Eta yátupirapa eta ímatiequenehairapa eta nímiturapiana, éti apanavare máestrohénapa. Puiti nutuparacahe ímitucavacaya ena achaneana. Tétavicavaya eta ítamuturusirayare eta ímituresirayare eta mapanereruana ema Viya —máichapa.
Matthew 23:34 in Ignaciano 34 Nímicaecherachayare eta evainarajivahi. Nuvanecayare napauchahe ena nuchanerana. Éna, timetacaheanayare eta mapanereruana ema Tata. Tímitucaheanayareva tamutu eta nímiturapiana. Nasapihayare vahi esuapaimahi éna. Éna, yátupihi náituca. Émepururecayaresera éti eta náitupajijiasiravahi éna. Esapihainapa, éti ecapacavacainapa éna; ena apamuriana émétatacayare te crusu. Tásiha, ena apamuriana éstacavacainapa te iúrujisirarevana. Éhicarairicavacainapa te jácani avasareana najunaiyayarepahi.
Matthew 28:19 in Ignaciano 19 Eta tacahe, eyanayare puiti epaicayare tamutu eta avasareana. Ímitucayare ena achaneana, nuchaneranaina éna apanavare. Ícachasicavacayarepahi te máijare ema Tata, nútipa nuti Machicha émapa ema Espíritu Santo.
Luke 11:49 in Ignaciano 49 Ema Viya, acane tímatihehi eta ecutirayarehi eta napanereru ena iáchucanaveanaini ticapacanahi ena profetanaini. Eta tacahehi eta máechajiriruvanahi: “Nuvanecayare ena profetana; tásiha, nuvanecayareva ena apóstoleana. Váhiquenesera nasuapaimahi ena tisamanayarehi eta náimiturapianaya ena nuvanarana. Napanajiricavacayarechucha ena nuvanaranahi. Natiarihiyareva ena nacapacayarepahi” macahehi ema Viya.
Luke 24:47 in Ignaciano 47 Étayaréichuhivare iámapicayare eta níjare eta ímituresiraya ena achaneana ticavasanahi te tamutu avasareana. Étaripa te juca Jerusalén, emetacavacayare ena achaneana eta náeneuchiravaina apaesa macaepaha ema Viya eta napecaturana.
John 16:2 in Ignaciano 2 Taicha tiáquijicaheanayare tayehe eta viúrujisirarevana. Énerichuvare navarahayare ticapacaheana. Éna, náimijachayarehi tiúriyarehi eta náichirayare te mamirahu ema Viya.
John 20:21 in Ignaciano 21 Tásiha, máichahavipa: —Vahi ecueñamava. Núti, mavanerunuhi ema Tata núcupaicayare te juca apaquehe, nímitucaheyarehi éti. Puiti nuvanecaheyare núti ímitucavacayarehi ena achaneana, apaesa náehicanuhini éna apanava —macahepa.
Acts 1:8 in Ignaciano 8 Jucarihisera eta ítucaqueneyare. Ema Tata tíjaracaheyare ema Espíritu Santo, tiávahácaheyare tímicatacaheyare. Tacahe, échajisianuínapa núti. Tamutuyare avasareana eta epaisiha, te Jerusalén, te Judea, te Samaria, étapa te jácani tayerehiqueneana avasareana tayehe te juca apaquehe —máichapa ema Jesús.
Acts 5:40 in Ignaciano 40 Tacahe, tésamiricavanapa namutu. Náimisiapavarepa ena apóstoleana. Náestacavacapa. Tásiha, navanecavarepa eta vaipa nacuapechava nacuechajisiha eta máechepusirahi ema Jesús. Tásiha, nacaiticavacapa.
Acts 7:51 in Ignaciano 51 Puítiripa eti esamararacanuanahi, ¿tájaha tacayema éhicahi eta namuracasamurevanaini ena iáchucanaveanaini? Váhivare ávarahahini esama puiti eta máechajiriruvahi ema Viya táichavenehi eta evainarajisamurevavacahi étapa eta emasuapirahi ema Espíritu Santo. Éti, eta epanereruana tacuti eta napanereruana ena iáchucanaveanaini eta navainarajivana.
Acts 7:58 in Ignaciano 58 Nacaratacapa, námapa te tachachacu eta avasare. Ánaqui eta natupisisihayarehi nacapasihayarehi te márijahiana. Ena téhanahi nanaquicapa eta náepacuhána, natuparacapa ema nayehehi comisario ticaijarehi Saulo.
Acts 9:1 in Ignaciano 1 Tímiyanavarichucha ema Saulo eta mapánajirisiravácahi ena téhicanahi ema Jesús, mavarairahi máimicapacavacaya. Tiyanapa tiyasesereca eta órdene mayehe ema corregidor tayehe eta Jerusalén.
Acts 11:27 in Ignaciano 27 Te jena sácheana, natiarihihi te Jerusalén ena profetana máijararuanahi ema Viya eta máechajiriruvana. Tacahe, tiyananapa nacaijuhe te Antioquía.
Acts 12:2 in Ignaciano 2 Énerichuvare, máimicapacavare ema apóstole Jacobo maparapeni ema Juan. Nayuchatipiquenuhapa eta nacapasirahi.
Acts 13:1 in Ignaciano 1 Ena téhicana ema Jesús ticavasanahi te avasare Antioquía, natiarihi te namuri ena ticametarairurahiana eta máechajiriruva ema Viya. Tímiturahianahi éna. Natiarihichaha ema Bernabé émapa ema Saulo. Natiarihihivare ema Simón (ema náimijarechavare Negro), émapa ema Lucio (eta máuchusinehi te avasare Cirene), émapa ema Manaén (ema machajuruhi ema Herodes Antipas, machicha ema Aluresini).
Acts 14:19 in Ignaciano 19 Tayerevahi eta sácheana, títecapanapa ena israelítana tiásihanahi te Antioquía Ichipichu étapa te Iconio. Éna ticatianacanahi ena apóstoleana. Nayurucavacapa ena achaneana, náimiyusemacavacapa. Eta nachimapirahi ema Pablo te calle, natupisisihapa te márijahiana. Náquipaicapa. Eta náimairahi máquipaisiravahi, náimijachaipapuca tépenahi. Nachururupaicapa náquijicayarehi te tachachacu eta avasare.
Acts 15:32 in Ignaciano 32 Nanasipanapa jena cájeanahi ema Judas émapa ema Silas. Éna, énerichuvare eta títucanahi eta máechajiriruva ema Viya. Tiúrihi eta náimitusiravacahi ena nachamuriana. Naconsejachavacahi, náetumesámurechavacáinehi náicha. Te tamutupa eta náimituresirahi, tichavanayarepa nayehe ena tivanecanahi. Tacahe, ena nachamurianahi náechejiemachavacapa. Nayaseacapa ema Viya táurivainapahi eta napaisiraina.
Acts 22:19 in Ignaciano 19 Tacahe, núti níchapa: “Tiuri, Tata. Énasera, tímatinuanahi eta néstarasiravacahi nupresuchiravacahi ena téhicavianahi. Tamutuhi te náurujisirarevana nutanusihavacapahi éna.
1 Corinthians 2:6 in Ignaciano 6 Étisera ánaquiaparipa eta éhisirahi. Ímatiequenehávacaripa. Tacahe, táuricapa puiti vímitucaca eta apamuri échajirirucava títucacareana ticajerarapianahi. Eta juca títucacareana tiásihanahi me Viya. Vahi tásihaquenénahini mayehe mácani vicutiquene achane. Énainahipucaini tásihahini nayehe ena ichapequeneana aquenucana, taicha vahi tánasimahi eta napanereruana éna.
1 Corinthians 3:10 in Ignaciano 10 Tativa, ema maestro tépiyarecarahi peti arquitecto, éma tinacucha eta labriyu eta tatumearaya eta yúchama. Tásiha, ena apamuriana máestroana, énapa tiúnachana eta yúchama étapa eta tamaiquehe. Tiúriyare eta nacaemataneraya. Nanerejicayare eta táuriqueneana tasivachaqueneana, navarairahi tijanunucayarehi eta náematane. Váhiya nanacaimahi eta tíjuchacareana, yucuqui, muiji, cáchipaca; apaesa vahi tacuiju eta peti. Taicha títecayare máimahapanaya ema ticayeheyarehi eta peti. Tásiha, te máimahapa tiúrihi, mavachachainapa namutu ena ticaemataneanahi. Nuti manerejirunuhi ema Viya eta nímimatichirahehi ema Jesucristo, éhicapaipa éma. Puíticha eta ecaijuherapaipa te anuma, nájina apanaina naratahahini námahehini. Macarichuhi marataha éma. Puiti, ena apamuriana mamusurana ema Viya tímitucahehi apaesa tajuruca eta esuapirahi. Tacamunusera tiúriyarehi eta náimitusiraheya.
1 Corinthians 12:3 in Ignaciano 3 Nuvaraha némechaheyare eta juca ímatirayare nayehe nácani vahi mávaháruanaimahi ema Espíritu Santo. Te nacahepuca: “Másájitatajipucaini ema iáquenu éti”, te nacahepuca eta juca, ímativacaya éna. Taicha ena mávaháruanahi ema Espíritu Santo, nacarichu ena tatuparacahi náimatiyare eta aquenucairahi ema Jesús. Énasera ena vahi mávaháruanainahini ema Espíritu Santo vahi tatuparacahini nácahepucaini: “Ema Jesús émara Viya Viáquenuhi”.
2 Corinthians 11:24 in Ignaciano 24 Tacutiquene cíncohevare nucaesta naicha ena nujaneanana israelítana te jácani nupaisiranapahi. Mapana arroba eta náestasiranuhi.
Ephesians 4:8 in Ignaciano 8 Taicha eta Sagrada Escritura, ani tacahehi: “Te tiárapa éma te anuma, mámamurihapaipa ena macuchureanahi. Máijaracasichavacapa eta náitupujijiasiravaya ena machanerana” tacahepa.
Colossians 1:28 in Ignaciano 28 Eta tacahe, émaquenehi ema Cristo véchajisihahi víti te vicametarairu. Étaripa te viconsejareca, te vímiturecapahi nayehe namutu nácani achaneana vicaimunaqueneanapahi, émarichuhi véchejisihahi, apaesa nácaicutiaraini tamutu eta mapanereruanahi ema Viya, náechemarahivacahini táicha. Vivaraha ítamuturucaripahini te táitecapapa eta sache vímeresiraheyare te mamirahu ema Cristo.
1 Thessalonians 2:16 in Ignaciano 16 Taicha te vivarahainipa vímitucavaca ena apavasanana apaesa náuchucuhahini éna apanava, nacatichavare ena nujaneanana eta vímitucavaca éna. Tíchejimiráuchahavianapa. Eta tiviuchahi, tivayuchavapaichucha eta natapiravana. Ema Viya vaipa macamichahini eta náejecapirávana. Puítisera táitecapáuchainapa eta náicuñaya máicha.
Hebrews 11:37 in Ignaciano 37 Ena apamuriana, natupisiruanapahi te márijahiana eta nacapasirapahi ena achaneana. Ena achaneana, eta návarairahi náiminajicayarehi eta náehisirahi ema Viya, nayuchatihecavare. Ena apamuriana náechatinucavacapahi te espada. Napanajiricavaca ena apamuriana, náimijunavacavarepa te napenana. Tiyananapa témestajiricavanapaipa. Tépacuchavanapa te taparumachichana eta sárareana eta náechuriasirapa eta nacamuirihaquene. Tájinapa naviyavapahini taicha eta napaurevavacapaipa.
Revelation 11:10 in Ignaciano 10 Ena achaneana, natiarihiyare te tamutu avasareana ena tiúrisamureanaya eta náimairaya ena tépenanahi. Ticapiestaranainapa. Tíjaracasichacacanainapa eta námavahuana. Taicha títavanaripa ena nani profetanaini, énaripa ena tihapapiricanahi eta náichira eta tamauriqueneana.