Mark 13:9 in Ignaciano 9 Tásihasera eti nuchaneranahi, ecuneuchavayare, étumechavayare. Taicha natiarihiyare ena ticatianacaheanayare táichavenehi eta éhisiranuhi. Ticaratacaheanainapa, ecayaseserehinapa nayehe ena juéseana. Téstacaheanainapava eta te náurujisirarevana. Tásiha, etiarihiyare éti tiámaheanaya te namirahu ena aquenucana, téhevare te namirahu ena Presidenteana gobiernoanahi, ecaviurevayare táichavenehi eta éhisiranuhi. Esapihasera éti, ecamapuravainapa échajisianuyare.
Other Translations King James Version (KJV) But take heed to yourselves: for they shall deliver you up to councils; and in the synagogues ye shall be beaten: and ye shall be brought before rulers and kings for my sake, for a testimony against them.
American Standard Version (ASV) But take ye heed to yourselves: for they shall deliver you up to councils; and in synagogues shall ye be beaten; and before governors and kings shall ye stand for my sake, for a testimony unto them.
Bible in Basic English (BBE) But take care: for they will give you up to the Sanhedrins; and in Synagogues you will be whipped; and you will be taken before rulers and kings because of me, for a sign to them.
Darby English Bible (DBY) But *ye*, take heed to yourselves, for they shall deliver you up to sanhedrims and to synagogues: ye shall be beaten and brought before rulers and kings for my sake, for a testimony to them;
World English Bible (WEB) But watch yourselves, for they will deliver you up to councils. You will be beaten in synagogues. You will stand before rulers and kings for my sake, for a testimony to them.
Young's Literal Translation (YLT) `And take ye heed to yourselves, for they shall deliver you up to sanhedrims, and to synagogues, ye shall be beaten, and before governors and kings ye shall be set for my sake, for a testimony to them;
Cross Reference Matthew 10:17 in Ignaciano 17 Échapava, taicha nararihiyare ena achaneana ticatianacaheanayare táichavenehi eta éhisiranuhi. Ticaratacaheanainapa, écayaserehinapa nayehe ena juéseana. Téstacaheanainavarepa eta te náurujisirarevana.
Matthew 23:34 in Ignaciano 34 Nímicaecherachayare eta evainarajivahi. Nuvanecayare napauchahe ena nuchanerana. Éna, timetacaheanayare eta mapanereruana ema Tata. Tímitucaheanayareva tamutu eta nímiturapiana. Nasapihayare vahi esuapaimahi éna. Éna, yátupihi náituca. Émepururecayaresera éti eta náitupajijiasiravahi éna. Esapihainapa, éti ecapacavacainapa éna; ena apamuriana émétatacayare te crusu. Tásiha, ena apamuriana éstacavacainapa te iúrujisirarevana. Éhicarairicavacainapa te jácani avasareana najunaiyayarepahi.
Matthew 24:9 in Ignaciano 9 Tásiha, eti nuchaneranahi, ticatianacaheanainapa ena achaneana, táichaveneyare eta éhisiranuhi. Tipanajiricaheanainapa te tamutu avasareana. Ticaratacaheanayareva. Ticapacaheanayareva.
Mark 1:44 in Ignaciano 44 —Pímaha, piyanayaresera pímerecava nayehe ena tuparairucana, apaesa náimamacavi. Énainapa timetajiricanayare eta yátupirahi pinaraca, pipachihapa. Nacuijasera picumetacavaca eta nútirahi nucanaracavi. Tásiha, piyanayareva me Viya. Picamavahuyarepahi eta pihasulupayachirayare taicha eta macanarasiravihi —máichapa ema Jesús.
Mark 6:11 in Ignaciano 11 Te váhipuca nacujacapahe te jácani avasare, váhivare nacuvaraha nacusamahe, iúchucavaneyare. Étatapevachavanumayaresera eta máteji te ívapeana. Táicutiarayare eta máicuñasiravacayare ema Viya taicha eta namavarairahi najacapahehini. Nutupiruva numetacahe, te táitecapa eta juicio, tiápajucavainapa eta náicuñayare. Tacachuricayare eta nacaicuñairayare ena achaneana váinarajiqueneana ticavasanaini te Sodoma étapa eta Gomorra —máichavacapa ema Jesús.
Mark 13:5 in Ignaciano 5 Tacahe, majicapapa ema Jesús: —Ecuneuchavaicha yátupina, machu navayuacahe, taicha nárajapayare ena tépiyacavanayarepahi tímivasichavanayare nuyehe.
Luke 9:5 in Ignaciano 5 Téhesera nacuijapuca nacuvaraha najacapahe tayehe te jácani avasare, váhivarepuca nacuvaraha nasama eta emetarairuya, iúchucavanepa. Étatapevachavanumayaresera eta máteji te ívapeana. Táicutiarayare eta máicuñasirayare ema Viya taicha eta namavarairahi najacapahehini —máichavacapa.
Luke 21:16 in Ignaciano 16 Etiarihiyare éti énajacaruvainapa ena ticachichaheana tíjararecaheanaya énaripa nácani eparapeanapuca, énajacaruvayareva tíjararecaheana, énayarepaichupuca ena ejaneanana, ítunacasareana. Enerejicavainapa eti nacaparuanaya.
John 15:20 in Ignaciano 20 Échavavare eta juca numetaruhehi: “Vahi másapihaimahi ticaemunacasi ema musu mayehe ema máquenuhi”. Núti ticatianacanuanahi; ene ecaheyarehi éti, eta nacatianasiraheyareva. Vahi nasuapahini eta nímiturapiana. Váhivare nasuapaimahi eta ímiturapiana éti apanava.
John 16:2 in Ignaciano 2 Taicha tiáquijicaheanayare tayehe eta viúrujisirarevana. Énerichuvare navarahayare ticapacaheana. Éna, náimijachayarehi tiúriyarehi eta náichirayare te mamirahu ema Viya.
Acts 4:1 in Ignaciano 1 Téchajicanarichaha ema Pedro ema Juan te namirahu ena achaneana, títecapanapa ena tuparairucana, énapa ena tímiturecarahiana ticaijareana saducéoana. Námapahivare ema náquenuruha ena tasuntarurana eta Templo.
Acts 5:17 in Ignaciano 17 Váipasera máuricahini eta juca ema corregidor, énapa ena machamuriana. (Saducéoanahi éna.) Tisemanarinehi táichavenehi eta náehisirahi ena camuriqueneana achaneana eta náimiturapihi ena apóstoleana.
Acts 6:11 in Ignaciano 11 Tacahe, náimitucapa ena apinana ajairana navachachaqueneanahi eta náepiyequenehairaya ema Esteban. Ánipa naicha eta náimitusirahi: —Visamahi ema maca macaecahihi ema víyarahaini Moisés, macaecahivare ema Viya —náichapa.
Acts 7:54 in Ignaciano 54 Te nasamapa ema Esteban eta máichirahi, tisemanarinehi. Tinicavanarinehi eta nasemaneva.
Acts 9:1 in Ignaciano 1 Tímiyanavarichucha ema Saulo eta mapánajirisiravácahi ena téhicanahi ema Jesús, mavarairahi máimicapacavacaya. Tiyanapa tiyasesereca eta órdene mayehe ema corregidor tayehe eta Jerusalén.
Acts 9:13 in Ignaciano 13 Te masamapa ema Ananías, macahepa: —Tata, namutu timetacanuana eta máichararacavanahi ema achane eta mavainarajivahi nayehe ena téhicaviana ticavasana te Jerusalén.
Acts 9:16 in Ignaciano 16 Núti nímechayare eta macatajivairayare ichape táichavenenahi eta máehisiranuyare —máichapa ema Jesús.
Acts 12:1 in Ignaciano 1 Te jena sácheana, matiarihi ema rey ticaijare Herodes Agripa. Ema macavanairipipa nacaratacavaca ena tachutirihanapahi ena téhicanapahi ema Jesús, náemecharecavacapa.
Acts 16:20 in Ignaciano 20 Tacahe, nametauchavacapa nayehe ena tuparairucanahi. Ánipa nacahe: —Ena nani ajairana israelítanacacha. Nacaechepuca eta tamauriqueneana. Navarahapa tíminajicahaviana eta viyeherepiana. Navarahavare véhica eta vimaimatiequeneruhi viti romanoana. Váhivare táisapacarehini vítauchahini eta nayeherepianahi énatatajiana —náichapa.
Acts 21:11 in Ignaciano 11 Títecapauchahavipa tímahapanahaviyarehi. Tacahe, mayaseacapa eta máitijuhe ema Pablo. Tásiha, títiapechavapa, étapa eta mavahuana. Tásiha, macahepa: —Ema Espíritu Santo ani macahehi eta máechajiriruvahi: “Ena vijaneanana te Jerusalén nacaratacayare ema ticayehe eta juca itijuere. Náitiacaya, náijararecayareva nayehe ena apavasanana” —macahepa ema Agabo.
Acts 21:31 in Ignaciano 31 Navarahapa nacapacavaneyarehini. Masámairiricavánepaséra ema comandante nayehe ena suntaruana, tatiarihirahi eta revolución te tajuhe eta avasare.
Acts 22:19 in Ignaciano 19 Tacahe, núti níchapa: “Tiuri, Tata. Énasera, tímatinuanahi eta néstarasiravacahi nupresuchiravacahi ena téhicavianahi. Tamutuhi te náurujisirarevana nutanusihavacapahi éna.
Acts 23:1 in Ignaciano 1 Tacahe, ema Pablo máesenimurihapa ena aquenucarahana, máichavacapa: —Nuparapenaveana. Núti eta nítaresirahi puíticha juca nucahehi, tájina níchiraváinahi eta nusamiravahi te mamirahu ema Viya —macahepa.
Acts 24:1 in Ignaciano 1 Te táequenepa eta cíncoquene sache, títecapanapa te Cesarea ena tuparairucana tiásihanahi te Jerusalén. Matiarihihi ema Ananías corregidorhi, énapa ena apamuriana náiyacaranahi. Matiarihipahiva ema abogado ticaijare Tértulo. Tiyananapa mayehe ema prefecto, timetaurecanapa.
Acts 25:1 in Ignaciano 1 Te émapavapa aquenucahi ema Festo, te mapanaquenepa sache, tiyanapa te Jerusalén.
1 Corinthians 4:9 in Ignaciano 9 Ímatirichu éti eta procesión náichaqueneasa ena tiverearecanapahi tayehe eta guerra. Nanacahi te náijiquimuri ena ticatuparahanahi eta náepeniraya taniruanayare eta sárareana. Ichape eta náimahacarevahi nayehe ena achaneana. Viti apóstoleana ticutimahi tinacahavi ema Viya eta vicutihi ena nani páureanasamí. Ichape eta vímahacarevahi nayehe ena achaneana, énapa ena ángeleana.
2 Corinthians 11:23 in Ignaciano 23 Éna, tímijachavanahi mavanarana ema Cristo. Nútisera, jéhevarequenenuhi mavanaranuhi ema Cristo. Nápajupanavahi núti eta nayehe. (Máurishinuhi eta nímairavahi eta juca nucunachiravahi.) Jéhevare núti nápajupanavahi eta nucaemataneasirahi ema Viya, nucachuricavacahi namutu éna. Eta juca nucaemataneasirahi me Viya, témestacanuhi, témeratacanuhivare. Énerichuvare ichapemurihi eta táimicapasiranuyarehini. Ena nani nánarana, vahi náichahini, nájina nacatianacavacahini.
Philippians 1:29 in Ignaciano 29 Éti, iúricacarehi maicha ema Viya eta ejacapacarevahi mayehe, táichavenehi eta ecasiñavairahi me Cristo. Tacamunuhisera eta ecatajivairayare táichavenehi eta éhisirahi éma, ecaicuchirahi éta.
2 Thessalonians 1:5 in Ignaciano 5 Tímararacahehisera ema Viya eta ecamichirahi eta ecatajivairahi. Máimerecahi éma eta máuriva, máitauchirahi tamutu. Éma tijacapaheyare eta esiapirayare tayehe eta mávasa.
Revelation 1:9 in Ignaciano 9 Nuti Juan, nútirichu echamurinuhi. Nútirichuvare ecutiquenenuhi tayehe eta vicatajivairahi, vicamichahisera tamutu taicha tétumechahavihi ema Jesús. Taicha vicunevaipahi eta visiapirayare te mávasa, aquenucahaviya. Núti, tiáquijicanuanahi tayehe eta tiúrupuhi ticaijare Patmos te etupiereca mar, táichavenehi eta nucametarairuirahi eta máechajiriruva ema Viya, néchajisihairahivare eta máijare ema Jesucristo.
Revelation 2:10 in Ignaciano 10 Vahi ecupica eta ecatajivairaya. Numetacahe: Ema Váinaraji tímisiapaheya te cárcel eta máitsamaresiraheya te tíminajicaheyarepuca. Ecamichachuchasera, taicha diésquenerichu sache eta ecatajivairayare. Nutuparacahecha: Ejicapaicayare tayanapanepuca nacapacahe. Núti níjaracaheyare eta táitsivayare. Tiúriyare eta ítaresiraya.
Revelation 2:13 in Ignaciano 13 Núti nímati tamutu eta íchaqueneanahi. Nímativare eta éñamiravahi taicha namutuyaréni ena echácayapenána téhicanahi eta máimiturapi ema Váinaraji Satanás. Váhisera ínajicavahini, étumechavaichucha eta éhisiranuhi núti. Étaripa te ímahapa eta nacapasirahi ema nuchaneraini Antipas, yátupiquenehi eta masuapiranuhi éma. Ena machaneranahi ema Váinaraji nacapacahi éma te jena iávihahi éti.
Revelation 6:9 in Ignaciano 9 Te mavepistacavarepa ema Cordero eta tacincone sello, nímahapa eta mesa tiámahi eta mayucuneasa ema Viya. Te tápecu, nímahavarepa eta náchanevana ena náepenaqueneana táimicaparuanahi eta náehisirahi ema Viya. Vahi náinajicahini eta náehisirahi te náimahapa eta nacatajivairayare. Váhivare timatinanaimahi eta nametasirahi eta máechajiriruva ema Viya.