Mark 13:27 in Ignaciano 27 Tacahe, nuvanecainapa ena ángeleana nacurujicayare namutu ena nuchanerana nunerejiruanahi, tiásihanayare te tamutu eta juca apaquehe te jácani návihahi.
Other Translations King James Version (KJV) And then shall he send his angels, and shall gather together his elect from the four winds, from the uttermost part of the earth to the uttermost part of heaven.
American Standard Version (ASV) And then shall he send forth the angels, and shall gather together his elect from the four winds, from the uttermost part of the earth to the uttermost part of heaven.
Bible in Basic English (BBE) And then he will send out the angels, and will get together his saints from the four winds, from the farthest part of the earth to the farthest part of heaven.
Darby English Bible (DBY) and then shall he send his angels and shall gather together his elect from the four winds, from end of earth to end of heaven.
World English Bible (WEB) Then he will send out his angels, and will gather together his chosen ones from the four winds, from the ends of the earth to the ends of the sky.
Young's Literal Translation (YLT) and then he shall send his messengers, and gather together his chosen from the four winds, from the end of the earth unto the end of heaven.
Cross Reference Matthew 12:42 in Ignaciano 42 Tacutiquene esu reina Seba eta acane, te susamairiricapa eta máitupajijiasiravahi yátupi ema Salomón. Ésu, tayérehiquenehinéni eta suávasa, tiyanahisera sucapayaca ema Salomón taicha suvarahahi susamayarehi éma. Tacahe te téchepucanapa namutu, ésu suyaseacainapa eta ecaicuña éti máetupicushianahi puiti. Sucahenapapuca: “Táuricapa nacaicuñahini ena nani máetupicushiana, tájina náetseraruina nasamaripa ema Cristo, ema títupajijiápanavahi mayehe ema Salomón, tásiha vuíchahacaruva nasuapa” sucahénapapuca jácani.
Matthew 13:49 in Ignaciano 49 Ene tacaheyare eta táitavirayare eta apaquehe. Nárajapayare ena ángeleana, nanerejicainapa ena achaneana tíchanahi eta tamauriqueneanahi.
Matthew 24:22 in Ignaciano 22 Nájina tacaitiruimahi eta nacatajivairayarehi ichape. Macaichecavaneyaresera ema Viya eta masemavahi ema maca achane váinarajiquene, mavarairahi ema Viya macuchucuhavaca ena machanerana manerejiruana, majapanuqueneanahivare. Taicha te vahi macucaicheca ema Viya, máitamurihahipucaini macapapajicavaca namutu ena achaneana ema maca achane.
Matthew 24:31 in Ignaciano 31 Nuvanecaya ema Arcángele, muracayare eta macachujairayapahi, apaesa ena ángeleana nacurujicainapa namutu ena nuchanerana nunerejiruanahi, tiásihanayare te tamutu eta juca apaquehe.
Matthew 25:31 in Ignaciano 31 Te nuchava nuti Manerejirunuhi ema Viya, néjacainapa eta te nuyehe trono tacapicahuquene, Réynuinapa. Tásiha, névatacaya ena nuyeheana ángeleana nacurujicavacaya te numirahu namutu ena achaneana te avasareana. Tásiha, núti nunerejicavacainapa ena yátupiqueneanahi nuchanerana. Nunacainapa te nuvaure. Tásiha, ena vahi nuchaneranainahini nunacainapa te sapa.
Mark 13:20 in Ignaciano 20 Nájina tacaitiruimahi eta nacatajivairayarehi ichape. Macaichecavaneyare ema Viya eta masemavahi ema maca achane váinarajiquene, mavarairahi ema Viya macuchucuhavaca ena machanerana manerejiruana, majapanuqueneanahivare. Taicha te vahi macucaicheca ema Viya, máitamurihahipucaini macapapajicavaca namutu ena achaneana ema maca achane.
Luke 16:22 in Ignaciano 22 Étana sache títecapapa eta máepenirahi ema paure. Nárajapapa ena ángeleana; náepanapa eta máchaneva ema Lázaro, námapa tayehe eta paraíso mávihahi ema viáchucaini Abraham. Tacahe, te táequenepa, tépenavarepa ema rico. Tiúrinavare eta náecarirahi.
Luke 18:7 in Ignaciano 7 Ene macahehi ema Viya. Vahi máyererejimahi eta macatiuchirahevaneya eti manerejiruanahi, esamacareyarehi taicha eta emacainajiruvairahi eta eyujarasirainahi tamutu sácheana, yátiana. Étaripa te táitecapa eta nuchavirayare nuti Manerejirunuhi ema Viya, németeacahi natiarihiyareichaha nuchimapaqueneanaya ena vahi ticainajiruvanahi eta nayujarasira, nacutihi esu suépenaimaquene eta sumacainajiruvairahi —máichavacapa ema Jesús.
John 10:16 in Ignaciano 16 Nararihivare ena apamuriana nuchanerana. Váhisera ánina nacavasa. Nucurujicavacayaresera, népanayareva. Tisuapanuanayareva namutu. Étanayaréichupa eta náumuriva. Nucarinenapa núti néchavaca.
John 11:52 in Ignaciano 52 Étasera juca máepenirayarehi ema Jesús, mavacharecainapa eta naviurevahi namutu nácani machaneranayarehi ema Viya te apanapanenequeneana avasareana. Vahi tácarichuhini eta naviurevana ena israelítana. Taicha te táequenénapa, mavarahahi macurujimurihayarehi, étamurianayarehi namutu éna.
Romans 8:33 in Ignaciano 33 Puiti tájinapa viviurevaina táimicuñacahavihini viti manerejiruanahi, taicha ema Viya tépachiacahaviripa eta majacapirahavihi.
Colossians 3:12 in Ignaciano 12 Ema Viya tétavicavahi eta máemunasirahehi. Eta tacahe, tinerejicahehi eti machaneranayarehi éma, ecutipaipa éma, eta masantuvahi. Eta tacahe, puiti étijiváinapa ecaravahuyare eta táurivayare eta ítaresirayare. Étaviuchayare eta ejapanuraivaya, émunarahiyareva. Ímerecaya eta emansuvayare. Ecamicha tamutu.
1 Thessalonians 4:14 in Ignaciano 14 Víti visuapahi eta máechepusirahi ema Jesús te táequenepa eta máepenirahi. Tásiha, visuapahivare eta macaechepusirahaviya ema Viya te vépenapa, vicáchanénapa ema Jesús viti véhicanahi éma.
2 Thessalonians 2:1 in Ignaciano 1 Puítiripa, nuparapenaveana, naririhi ena tépiyaequenehanaripa ema Jesús, náimijacharipa matiarihiripa, tichavaripa puiti. Vituparacahecha vahi ecusuapa nácani tépiyahirahianapahi. Tayanapane nácahepuca: “Eta juca vimetacasivahi me Espíritu Santo”. Nácahepuca: “Ema Pablo tímitucahavihi eta juca”. Te náepiyaequenehahavipuca náimechahepuca eta carta, náimijachayarehi tásihaquene viyehe, váhiquenesera ecusuapavane. Váhi tacuimipanererecahe eta juca. Váhivare ecuarameca. Taicha te máitecapa yátupina ema Jesús, ticurujicahávinumayare viti manerejiruanahi. Nuvaraha numetacahe eta apana. Te tánehipaicha eta máitesiraya ema Jesús, ena achaneana vaipa napicauchaimahi ema Viya. Náepuruinapa eta máechajiriruva. Tásiha, tímerecaváinapa ema Achane Váinarajiquene. Ema maca achane, macatichainapa masama eta máijare ema Viya. Étaripa eta nasiñarajiana ena achaneana, váipavare máuricaimahi. Macavanairipinapa ena achaneana te tamutu avasareana náepuyumirauchayare éma. “Nuti Víyanu. Núti ecasiñayare” macahénapa. Masapihainapa, ticaejacavainapa tayehe eta Templo. Téhesera támutupa, yátupiquenenapa eta máicuñayare muraca.
2 Timothy 2:10 in Ignaciano 10 Nucamichahisera tamutu eta náichiranuhi, nuvarairahi nasuapahini nácani máichuhaqueneánayarepahi ema Viáquenu Jesucristo, apaesa náuchucuhahini éna apanava, náitujicavahíni nasiapa tayehe eta táuricacarequene mávasa. Máichecuaraquirequene eta vicachaneraya éma.
1 Peter 1:2 in Ignaciano 2 Emutu eti, yátupiquenehi eta manerejisirahehi ema Tata Vicaiyaquene taicha tacahehi eta mapanereruhi acane eta táepaniravahi. Émaripa ema Espíritu Santo, tiávahácaheripa máepachiasirahehi eta epecaturana eta te máitine ema Jesucristo, máitsivachinahehivare eta ítaresirana, máimicatasirahehivare eta esuapajiraivahi me Viya. Puiti, nuvaraha tajurucaini eta ecaicutiaraira eta máemunasirahehi ema Viya; tájinavare tahapapiricahini eta táurivahi eta epanereruana.
Revelation 7:1 in Ignaciano 1 Tacahe, nímahapa ena cuátroqueneana ángeleana. Titupihanahi te táinahu eta juca apaquehe, náichejimiraurusirahi tamutu eta técaticavana. Éna, náichejicahi eta técaticava apaesa tacuija eta técaticava te apaquehe étaripa te une, étavanerecainahipucaini tacaecherahini te yucuquiana. Ticatuparahanasera éna nacamiriuchayarehi eta táicuñayare te apaquehe étapa te une mar.
Revelation 7:5 in Ignaciano 5 Doce mil ena ticamarcanahi machichanavéqueneana ema Judá. Doce mílvare ena ticamarcanahi machichanavéqueneana ema Rubén. Doce mílvare ena ticamarcanahi machichanavéqueneana ema Gad.