Acts 4:2 in Ignaciano 2 Tisemanapa taicha vahi náuricahini eta nasamairirisirahi ena apinana apóstoleana náimitusirahi ena achaneana. Vahi náuricahini eta nametasirahi eta yátupiquenerahi eta máechepusirahi ema Jesús te máecari, mápechiravahi títareca.
Other Translations King James Version (KJV) Being grieved that they taught the people, and preached through Jesus the resurrection from the dead.
American Standard Version (ASV) being sore troubled because they taught the people, and proclaimed in Jesus the resurrection from the dead.
Bible in Basic English (BBE) Being greatly troubled because they were teaching the people and preaching Jesus as an example of the coming back from the dead.
Darby English Bible (DBY) being distressed on account of their teaching the people and preaching by Jesus the resurrection from among [the] dead;
World English Bible (WEB) being upset because they taught the people and proclaimed in Jesus the resurrection from the dead.
Young's Literal Translation (YLT) being grieved because of their teaching the people, and preaching in Jesus the rising again out of the dead --
Cross Reference John 11:47 in Ignaciano 47 Tacahe, ena tuparairucana náimichuhapa namutu ena juéseana, ticurujicacanapa. Tásiha, nacahepa: —¿Tájaha vícharacavayare, tátanaveana? Ema maena achane Jesús, tétavicavahi eta máitupajijiásiravahi máichahi eta tiáramicareana.
Acts 3:15 in Ignaciano 15 Tásiha, émapa ímicapacahi ema Ticaitarecahavihi. Émasera ema Viya macaechepucahi te máecari. Véchajisihahi víti éma taicha vímahaquenehi eta mápechiravahi títareca.
Acts 5:17 in Ignaciano 17 Váipasera máuricahini eta juca ema corregidor, énapa ena machamuriana. (Saducéoanahi éna.) Tisemanarinehi táichavenehi eta náehisirahi ena camuriqueneana achaneana eta náimiturapihi ena apóstoleana.
Acts 10:40 in Ignaciano 40 Émasera ema Viya macaechepucahi te máecari te mapanaquenepa sache. Tásiha, máimerecavare te vimuri eta machavirahi títareca.
Acts 13:45 in Ignaciano 45 Énasera ena israelítana masuapajirairahanahi, te náimahapa eta natiarihirahi ena apavasanana, tisemanapa eta mametasiravacahi ema Pablo eta najacapacarevahi me Viya éna apanava. Eta tacahe, nácapaemachapa ema Pablo, nacajachapa.
Acts 17:18 in Ignaciano 18 Natiarihihi ena ajairana ena téhicanahi eta máimiturapi ema ticaijare Epicuro, énapa ena apamuriana ticaravahuanahivare eta náimiturapiana ena estoicoana. Te jena sácheana, téchajiricavanapa mayehe ema Pablo. Váhisera nácaicutiarapahini eta macayemapahi. Nacahepa: —¿Tájahasamipucara tacayemahicácha eta mapanereruhi ema maca? Ena apamuriana ánivare nacahe: —Ema maca ticametarairurahi tayehe jácani apanavare masiñarajianarichu —nacahepa. Nacahehi éna eta juca, taicha ema Pablo mametacavacahi eta máepenirahi ema Jesús étapa eta máechepusirahi, mápechiravahi títareca.
Acts 17:31 in Ignaciano 31 Taicha tatiarihiyarehi eta jena sácheyare máicuñacayare namutu ena tíchanahi eta juca. Tamutuinapa máetupiricayare. Mararihi ema achane manerejiruhi ema Viya, juéseyare eta viyehe. Éma, ticaijare Jesús. Ema Viya máimerecahi eta manerejisirahi ema Jesús juéseyarehi, taicha macaechepucahi te máecari te táequenepa eta máepenirahi —macahepa ema Pablo.
Acts 19:23 in Ignaciano 23 Tacahe, te jena sácheanahi, tisemamurianapa ena apamuriana achaneana taicha camurianapaipa ena téhicanapahi ema Viáquenu Jesús. Áni tacahehi eta nasemirahi.
Acts 24:14 in Ignaciano 14 Ena nani náimijachahi vahi nétupicava eta nímituresirahi. Nútisera nusuapa tacutihi eta nasuapirahi namutu ena viáchucanaveanaini. Émarichuhi nucasiñahi ema Viya, ema nacasiñaquenehivare ena viáchucanaveanaini. Núti nusuapahi tamutu eta táechajiriruva eta Sagrada Escritura.
Acts 24:21 in Ignaciano 21 Téheserapuca eta tímicaviuchanuhi eta numetasiravacahi éna: “Puiti juca sache ecatupihanuhi te juca emirahu táichavenehi eta nusuapirahi eta véchepusiraya te táequenénapa eta vépenira” níchavacapa núti —máichapa ema Pablo.
Acts 26:8 in Ignaciano 8 Tiuri puiti éti, németeaca tisuapacarehi eyehe eta macaechepusiraya ema Viya ena náepenaqueneana.
Acts 26:23 in Ignaciano 23 Tásiha, émayarehi tínapuca téchepuca te máecari. Éta, táicutiarahi eta véchepusiraya víti apana te vécari vimutu viti achaneana, viti israelítana énapa ena apavasanana. Tásiha, tivanecahavipa vimetacaya ena achaneana, apaesa nácasiñava mayehe éma.
Romans 8:11 in Ignaciano 11 Táichavene eta mávahásiraheripa puiti éti ema Espíritu Santo, ema Viya macaechepucayare eta iáqueheana, tayanapanepuca épenaquenénaripa. Tacutiyarehi eta macaechepusirahi ema Machicha Jesucristo te máecari. Éti iápechavayare ítareca maicha ema Espíritu Santo.
1 Corinthians 15:12 in Ignaciano 12 Víti vímitucaheripa eta máechepusirahi ema Cristo te máecari. Németeacasera etiarihichaha eti vuíchaha esuapahini taicha nusamairiricahi eta ecahehiji: “Vahi téchepucanaimahi ena náepenaqueneana”. ¿Tájahapuca tacayema vuíchahacaruhi tasuapacarehini eyehe?
1 Corinthians 15:23 in Ignaciano 23 Yátupiquenehi táejarurevahi eta juca. Tínapucahi ema Cristo téchepuca. Éma ecutiararehi viyehe. Tásiha, te mápechavavare máiteca te juca apaquehe, énainapa téchepucanayare ena náepenaqueneanaripa machaneranahi.
2 Corinthians 4:13 in Ignaciano 13 Ema víyarahaini David, ani macahehi eta máechajiriruvana eta te Salmo: “Núti nucasiñavahi mayehe ema Viya, tásiha vahi nupicacaracavahini eta néchajisirayare mayehe” macahepa. Énerichuhi vicahehi víti puiti. Vicasiñavahi mayehe eta macatiuchirahaviyare. Táitusiava, vahi vipicacaracavaimahi eta vímituresiraya.
1 Thessalonians 4:13 in Ignaciano 13 Nuparapenaveana, énerichuvare vivaraha vimetacahe eta náichararacavayare ena vichamuriana náepenaqueneanaripa. Vahi ecucatisamureva nayehe. Ena apamuriana achaneana ticatisamurevanapa te náecarapana ena náepenaqueneana, taicha vahi nácasiñavahini me Viya, nacunevahini eta nápechiravaya téchepucana te náecari. Vahi ecucahe éti.