1 Corinthians 15 in Ignaciano

1 Nupara­pe­naveana, nuvaraha némecha­heyare eta numeta­rairuhi eyehe eta máechaji­ri­ruvahi ema Viya tayehe eta viúchucui­rayare. Étara táemesiavahi eta juca te esamainapa, etupi­ru­va­vanehi ejacapa. Puíticha tanasihi eta esuapirahi.

2 Tásiha, puiti iúchucu­hapaipa táichavenehi eta ímiya­ni­ravahi esuapa eta numeta­rai­ruanahi eyehe. Németeaca yátupihi eta íjara­si­ravahi eta éhisiraya eta juca esama­quenehi.

3 Écharichuhi eta nímitu­ra­pianahi eyehe, étari­chu­hivare tacahehi eta nímitu­ca­sivahi. Eta júcana eta tisuapa­ca­re­panahi: Yátupirahi máepeni­na­havihi ema Cristo táichavenehi eta vipeca­turana, émairahi ema táechaji­si­ha­quenehi eta Sagrada Escritura.

4 Eta náimairahi tépenapa éma, náecarapa. Téchepu­ca­hisera éma te mapana­quenepa sache, taicha tacahehi eta tameta­rapihi eta Sagrada Escritura, timeta­ca­havihi tamutu eta máichara­ra­ca­va­yarehi éma.

5 Tímere­cavahi mayehe ema vichamuri Pedro, éneri­chuvare ena apamuriana apóstoleana.

6 Tásihapa tímere­ca­va­varepa nayehe ena quiniento­queneana eta nasimu­tu­vanahi ena vichamuriana. Puíticha narari­hichaha maverana ena tímahanahi. Narari­hi­pasera ena tépena­na­paipahi.

7 Te táequene­varepa, tímere­ca­va­varepa mayehe ema Santiago. Tásiha, tiápecha­va­varepa tímerecava nayehe namutu ena apóstoleana.

8 Tásiha, te táequene­varepa eta júcana, tiápechavapa tímerecava nuyehe, nútipavapa nímahahi éma. Ichape eta tárami­ca­revahi nuyehe eta máichuiranuhi núti néquene­reruhi mayehe­nu­yarehi apóstole, tacuti eta táijahú­chirava te tiújucayare esu esena.

9 Ichape­mu­ri­hinéni eta némepu­rui­rávahi núti nayehe ena apamuriana apóstoleana. Váhivare táuricahini apóstolenui­nahini eta nímairavahi, taicha ichape­murihi eta nupana­ji­ri­si­rá­vacahi ena náinapu­reanahi machane­ranahi ema Viya.

10 Tíchuha­nu­hisera ema Viya, taicha eta máemuna­si­ra­nu­samihi. Apósto­lenuhi puiti eta mayehe. Váhisera némepu­ru­re­ca­vahini eta máemuna­si­ranuhi. Jéhevare núti, nucachu­ricahi ena apamuriana apóstoleana. Ichape­mu­ri­panahi eta nucaema­ta­nea­sirahi éma. Váhisera níputsia­ra­ca­vahini núti. Eta máemuna­si­ranuhi ema Viya, tímica­ta­canuhi eta nucaema­ta­nerahi. Tíjara­ca­nu­hivare eta nétume­chi­ravahi.

11 Tájinasera vahi étapa­racaina eta juca nájahapuca nácani ena ticaema­ta­ne­panahi. Étarichuhi eta vímitu­rapiana eyehe, eta esuapa­quenehi puiti.

12 Víti vímitu­ca­heripa eta máechepu­sirahi ema Cristo te máecari. Németea­casera etiari­hichaha eti vuíchaha esuapahini taicha nusamai­ri­ricahi eta ecahehiji: “Vahi téchepu­ca­naimahi ena náepena­queneana”. ¿Tájahapuca tacayema vuíchaha­caruhi tasuapa­ca­rehini eyehe?

13 Éti éjeca­pavahi eta epane­reruana. Ímija­chai­papuca vahi márata­haimahi ema Viya mácaeche­pu­cavaca ena náepena­queneana. Te vahi macura­ta­hahini, váhiva­re­pucaini macucae­che­pu­cahini ema Cristo te máecari.

14 Tacahe, te vahi macueche­pu­cahini ema Cristo, váipapucaini tacusua­pa­ca­rehini eta vímitu­ra­pianahi eyehe, tamapu­ru­ji­pa­pucaini eta esuapirahi.

15 Te yátupi­nahini vahi tacusua­pa­ca­rehini eyehe eta náechepu­si­rayare ena náepena­queneana, váhivare tacusua­pa­ca­rehini eta macaeche­pu­sirahi ema Viya ema machicha Cristo. Tímicu­ti­ji­ri­ca­vai­pahini vépiya­hi­ra­hihini vivayua­re­re­cai­pa­pucaini víti te máijare ema Viya, taicha eta vímitu­si­rahehi eta macaeche­pu­sirahi ema Viya ema Cristo.

16 Te yátupi­napuca vahi tisuapa­carehi eta náechepu­si­rayare ena náepena­queneana, váipava­repuca tásuapa­carehi eta máechepu­sirahi ema Cristo.

17 Éneri­chuvare, te váhipuca tisuapa­carehi eyehe eta máechepu­sirahi ema Cristo, tásiha éneri­chuvare váipapuca tisuapa­ca­re­hivare eta macaepahaira ema Viáquenu eta epeca­turana táichavenehi eta ecasi­ñairahi éma.

18 Te yátupi­napuca vahi tisuapa­carehi eta júcana, tímicu­ti­ji­ri­cavaipa témitie­que­nea­naripa ena náepena­que­neanahi téhicanahi ema Cristo te achanea­na­richaha.

19 Te yátupi­napuca vahi tisuapa­carehi eyehe eta júcana, tamapu­ru­jiripa eta vijanea­si­ravahi eta vítare­sirahi puiti juca táichavenehi eta vicucha­pi­ravahi vivarairahi vicachane ema Cristo te apana vítaresira. Te vahi tacuitauchava eta juca, ichapeyare eta vicati­sa­mu­re­vairaya.

20 ¡Yátupi­que­ne­hisera eta máechepu­sirahi ema Cristo te máecari! Tacahe, éma ecutia­rarehi viyehe eta véchepu­si­rayare víti apanavare te vépena­ri­papuca.

21 Taicha eta vépenira manaqui­pairuhi ema máinapuiruhi ajaira te juca apaquehe ticaijare Adán. Ene macahehi ema Cristo, éma tinaqui­paicahi eta máinapui­sirahi tayehe eta véchepu­siraya te vécari.

22 Táichavenehi eta mámarie­que­ne­ra­havihi ema Adán, émapa tiámahavihi tayehe eta vépenira. Puítisera táichave­ne­hivare eta véhisirahi ema Cristo, émapa tiámaha­viyare tayehe eta viápechi­ra­vayare vítareca.

23 Yátupi­quenehi táejaru­revahi eta juca. Tínapucahi ema Cristo téchepuca. Éma ecutia­rarehi viyehe. Tásiha, te mápecha­vavare máiteca te juca apaquehe, énainapa téchepu­ca­nayare ena náepena­que­nea­naripa machane­ranahi.

24 Tacahe, tiánehinapa eta táichecua­ra­quiyare eta tamauri­que­neanahi te apaquehe. Taicha ema Cristo macami­tie­que­ne­hainapa tamutu eta náitupa­ji­jia­si­ra­va­nainihi ena táquenu­ru­ha­nainihi eta tamauri­queneana. Ema Viya máijara­ca­yarehi eta matume­vayare macapa­que­chi­ra­yarehi namutu ena mánaranahi, étainapa mácata­ya­nu­si­ha­va­cayare. Tacahe, macaepa­hainapa eta vépeniraini. Nájinainapa tépenaimahi. Taicha ema Cristo matupa­ra­haichuhi mayehe ema Maiya eta aquenu­cai­ra­yarehi, émayarehi téchayarehi tamutu. Taicha ánipa macahehi ema Viya eta te Sagrada Escritura: “Éma nutupa­racahi téchayarehi tamutu”.

28 Tájinasera vahi ticasi­ña­va­vai­caimahi ema Cristo eta émairaipa técha. Te máimahapa támutupa máetupirica, macucha­painapa eta vanairi­pia­na­yarehi mayehe ema Maiya, taicha éma tíjaracahi ema Machicha eta máitupa­ji­jia­sirava. Tásiha, ema Cristo máimereu­chainapa étairahi tásiha eta vanairipiana mayehe ema Maiya. Émarichuhi téchahi tamutu.

29 Tiuri puiti, nararihi ena apamuriana ticaica­cha­sianahi náitsivahi ena náepena­que­nea­naripa, namava­rairahi náemitie­que­ne­hahini tayehe eta náechepu­si­rayare. Ena nani, muracahi eta nasuapirahi eta yátupirahi eta náechepu­si­rayare ena náepena­que­neanaini.

30 Nuvaraha ácutihavi víti eta vicasi­ñai­ravahi me Viya. Tayanapane ichape eta tacauya­ya­ca­revahi eta vépeni­rai­nahini puiti juca sácheana, vicami­cha­hisera tamutu taicha vicucha­pavahi eta macaeche­pu­si­ra­haviya ema Cristo.

31 Nútiripa, nupara­pe­naveana, tamutuhi sácheana ticauya­ya­carehi eta népeni­rai­nahini. Ichape eta tapica­ca­revahi. Nucuri­sa­mu­re­cha­vasera eta núrisa­mu­revahi icha éti eta iúrivaipahi mayehe ema Viáquenu Jesucristo.

32 Núti muracahi eta nusuapirahi eta véchepu­siraya te vécariana. Te váhipuca nusuapahini, vahi nacuca­na­ra­nuhini te juca avasare Efeso. (Náetaviuchahi eta navaina­ra­ji­vanahi, nacutihi éna eta sárareana táiñehi­que­neanahi.) Tájina­chu­chasera táimaeque­né­nahini nuyehe eta nímiya­na­vayare eta nucatiuchira eta véhiruhi, te tacuija yátupi­nahini eta véchepu­si­rayare te vépena. Narari­hisera ena téjeca­pa­vanahi eta napane­reruana. Tímija­cha­vanahi vaipa téchepu­ca­naimahi te náepenapa, taicha ani nacahehi: “Vicama­pu­ra­vachucha puiti vera vinica, viúrisa­mu­reyare taicha achichupuca vépenacaru. Tásiha, títavainapa tamutu eta viyehe” nacahepa.

33 Vahi tacucahe eta epane­reruana éti. Taicha éna, vahi tétupi­cavahi eta nayehe­re­pianahi. Ticauya­ya­carehi najarareca eta táurina­vaipahi eta eyehe­repiana.

34 Tátupi­ruvapa táuri eta ítare­siraina éti. Váipavare ecuquicha eta pecatuana. Taicha nararihi ena vuíchaha náimatihini ema Viya te emuri. Titsiria­ca­re­ripahi eta nacasi­ri­qui­rahehi eti machane­ra­que­neanahi ema Viya.

35 Németeaca núti nararihi vuíchaha nasuapahini. Navara­hapuca tiyase­re­ca­nuanaya: “¿Tájahapuca náichara­ca­vayare eta náechepu­si­rayare ena náepena­que­neanaini? ¿Tájaima­hi­na­papuca eta nacaque­he­rayare?”

36 Ena tiyase­re­ca­nuanaya, tájina náechaquenéna. Puiti, nuvaraha epane­re­queneha. Nímicu­tia­ra­chi­na­heyare tayehe eta evaraqui. Eta evaraqui váhira tímaruca te vahi vémuria­chahini te apaquehe. Ene vicahe viti achaneana. Tínapuca eta vépenira étapa eta náecarai­rahavi. Tásiha, te táequenepa, vijacapaya eta viáqueheana arairuya.

37 Te vévacapa eta jácani evaraqui, vémuriachapa te apaquehe. Te tinanapahi eta apaquehe, tímarucapa eta vévaraqui. Váhisera étainahíni tachavahini táuchucahini eta evaraquihi.

38 Táquehe­pachuhi eta táimaru­sirahi eta evaraqui maicha ema Viya. Vahi apaima­ma­ji­nahini eta táimaru.

39 Étaripa eta veche viti achaneana, vahi távasi­ma­hihíni eta taeche eta sárare. Apanahi eta táimahi. Eta taeche eta cáyure, apana­hivare eta táimahi. Eta taeche eta jima, éneri­chuvare apana­hivare eta táimahi.

40 Éneri­chuvare, eta nacaquehera ena tiávihanahi te anuma, vahi távasihini eta vicaque­herahi viti viávihanahi te juca apaquehe. Apana­hivare eta táurinavahi eta nacaque­herahi éna. Víti, apana­hivare eta táurinavahi eta vicaque­herahi.

41 Éneri­chuvare nuvaraha ácaicutiara eta tajaraivahi eta sache, apana­hivare eta táimahi. Vahi távasihini eta tajaraivahi eta caje. Étaripa eta tajaraiva eta jarairiquiana, apana­hivare. Jarari­hivare eta tijara­hi­pa­na­vacahi tayehe eta apamuriana.

42 Ene tacaheyare eta vicaquehera víti te véchepucapa. Apanayare eta táimahi. Te vépena­papuca, ticaeca­ra­si­yarehi eta viáquehe, timuyu­yarepa eta véche, tépachai­ca­va­yarehi. Téchepu­ca­ya­re­hisera eta apana viáqueheyare eta máepena­ca­cainapa.

43 Ticaeca­ra­si­yarehi eta viáquehe, taicha ticaja­cha­ca­re­puhapa eta véche. Téchepu­ca­ya­re­hisera eta tapachi­na­que­neyare viáqueheyare. Ticaeca­ra­si­yarehi eta viáquehe, matume­rai­rahahi. Téchepu­ca­ya­re­hisera eta viáquehe, tétavi­ca­vainapa eta tatume­vayare.

44 Ticaeca­ra­ca­si­yarehi eta enaha viáquehe. Téchepu­ca­ya­re­hisera eta viáqueheyare apaima­hinapa, tijara­hinapa eta vicaque­heraya vicutinapa eta macaque­herahi ema Cristo eta máechepu­siraipa. Tanasi­ya­reichuhi eta táimahi eta viáquehe, espíri­tui­na­pasera.

45 Eta Sagrada Escritura, tacahehi eta táechaji­ri­ruvahi: “Ema Adán, máinapuiruhi ajairahi máchaneruhi ema Viya”. Éma ticaeja­pa­recahi eta vímaru­sirahi viti achaneana, vicutihi éma eta vijuru­sirahi eta vítare­sirahi. Tásiha, te táequenénapa, ema apana ajaira ticaijare Cristo, émapa tíjara­ca­ha­viyare eta apanayare vítare­si­rayare, vicaque­henapa eta máquehe.

47 Ema ajaira máinapuiruhi, te ticaepi­yainapa, máteji eta máquehehi. Éma, távapa­hi­yarehi eta apaquehe. Émasera ema apana ajaira, mávasa­richuhi te anuma. Éma Viáquenuhi.

48 Viti achaneana, éneri­chu­hivare mátejihi eta viáquehe, taicha mámarie­que­ne­havihi ema máinapuiru ajaira. Eta vicaque­herahi tavasi­mahihi eta macaque­herahi éma. Tipachi­na­ya­re­hisera eta viáqueheyare, tacutiyare eta tapachi­navahi eta macaque­herahi ema ticavasahi te anuma. Eta vicaque­he­rayare tavasi­ma­hiyare eta macaque­herahi ema ticavasahi te anuma, taicha machicha­havihi víti.

50 Nuvaraha nímine­ca­páe­que­ne­ha­héyare, nupara­pe­naveana, eta veche máteji vahi étaimahi tisiapayare te mávasa ema Viya. Tínapu­ca­yarehi ticaitsiva eta veche máteji, máepena­ca­ca­yarehi éta.

51 Éneri­chuvare nuvaraha nímine­ca­páe­que­ne­ha­héyare eta juca tayumu­ru­re­vainihi: Vahi vámutuimahi vépenayare viti vítare­rua­náichaha. Ticaitsi­va­ya­resera eta viáquehe, víti énapa ena náepena­que­nea­na­ripahi.

52 Ticaema eta chujare, tíchuha­ha­vinapa viti véhicanahi ema Cristo. Tíjahú­cha­vainapa eta táitsiva­chi­ra­vainapa eta viáquehe viti vítare­rua­náichaha, tacuti­ya­rechucha viúmatsisina. Tíjahú­cha­vai­na­varepa téchepu­ca­nayare ena náepena­queneana, máepena­ca­ca­nai­na­varepa éna.

53 Taicha tatupa­rahahi eta viáquehe ticaitsi­vayare, máepena­ca­cainapa. Máichecua­ra­qui­renapa eta vítare­siraya.

54 Te tamutupa eta táitsiva­chi­ra­vayare eta viáquehe, títáucha­vai­na­varepa eta tameta­ra­pianahi eta Sagrada Escritura: “Ema Viáquenu macaepahaipa eta vépeniraini”.

55 ¡Vaipa tápica­carehi viyehe eta vépeni­ra­papuca, taicha vahi vánasimahi vépena! ¡Yátupihi eta véchepu­siraya te vécari!

56 Eta tacahe, vihasu­lu­payacha ema Viya, taicha éma ticatiu­cha­ha­viyare tayehe eta vépenira. Tájina vahi vémitie­que­némahi, véchepu­ca­ya­re­hisera máichavenehi ema Viáquenu Jesucristo. Tásiha, te jena sácheyare, vaipa vicape­ca­tu­raimahi. Váipavare vicaicu­ñaimahi táicha. Vaipa vépenaimahi.

58 Táitusiava, eti némuna­ru­que­neanahi nupara­pe­naveana, ímiya­na­vachucha eta étume­chi­ravaina tayehe eta juca véhiruhi. Vahi tacueque­qué­recava eta epane­reruana. Ecaema­ta­nea­ca­quenena yátupina ema Viáquenu, taicha écharichuhi éti vahi támapu­ru­jimahi eta ecaema­ta­nea­sirahi éma.