Luke 5 in Guarayu

1 Ñepei arɨ Jesús secoi ɨpa Genesaret popɨ rupi. Aheve ava rehɨi oyepota yuvɨreco chupe, oyere atɨ yuvɨreco sese. Esepia niha, ahe osendu pota ité Tũpa Ñehengagüer yuvɨreco.

2 Aheve oime ñuvɨrío carite ɨmbehɨ popɨve. Ahe ava pira mbohasar opa yuvɨnose evocoi carite pɨpe sui yuvɨreco. Ipare opira mbohasa oyosei yuvɨnoi.

3 Evocoiyase Jesús osepiase, oha Simón carite pɨpe iyavei aipo ehi chupe: “Tosɨrɨ catumi tẽi chĩhi coi cotɨ ɨai popɨ sui” ehi. Ipare oguapɨ oĩ carite pɨpe. Aheve ombohe ava cute.

4 Oñehe pare aipo ehi Simón upe: —Yaso ɨpa tɨpɨ catu vahesave. Aheve erembohara pira —ehi.

5 Simón rumo omboyevɨ chupe: —Porombohesar, orosãha tẽi niha pɨ̃tu momba pira mboha oroico. Nde porocuaita pɨpe rumo amondo irira pira mbohasa ɨve —ehi.

6 Ẽgüe ehise, pira rehɨi omondoromi ombohasa yuvɨreco.

7 Ahese oyaitɨ yuvɨreco omboetasa evocoi ambuae carite pɨpe yuvɨrecoi vahe upe ‘toyugüerumi yande pɨ̃tɨvɨi’ oyapave yuvɨreco chupe. Ahe yugüeru chupe. Ipare opa ñuvɨrío carite omboapɨpo tuprɨ yuvɨreco; seni iri rumo omondo ɨpɨve.

8 Co mbahe repiase, Simón Pedro oñenopɨha oso sovai aipo ehi chupe: —¡Eyepepɨmi tẽi che sui, che Yar! ¡Esepia, che yangaipa vahe tẽi aico! —ehi.

9 Esepia, Simón iyavei opacatu ava yuvɨrecoi vahe supi osɨquɨyé iteanga co pira rehɨi repiase yuvɨreco.

10 Iyavei Simón mboetasa ambuae carite pɨpendar ahe Santiago, Juan Zebedeo rahɨr yuvɨrecoi. Jesús rumo aipo ehiño Simón upe: —Eresɨquɨye eme; co pɨpe suive inungar pira eremboha, ẽgüe ere aveira ava reca cheu nara —ehi.

11 Evocoiyase opa vɨnose carite ɨvɨ ãtasave yuvɨreco, oseyapaño opacatu mbahe. Ipare yuvɨraso supi.

12 Ñepei arɨ Jesús secoise tecua pɨpe, aheve oime mbɨa lepra vɨreco vahe opacatu güetecuer rese. Jesús repiase, oñenopɨha oyeaɨvɨ oso chupe. Ipare oporandu aipo ehi: —Che Yar, ereipotase, iya nde che mbogüerami eve —ehi chupe.

13 Evocoiyase, opocose sese, —Aipota. ¡Erecuerara cũritei! —ehi chupe. Aipo ihe ramoseve voi eté ocuera.

14 Ipare oyocuai aipo ehi chupe: —Eremombehu eme nde cuerasa ambuae ava upe; esoño, eyemboyecua judío pahi upe. Ipare eicuavẽhe nde porerecosa nde cuerasa resendar Moisés porocuaita rupi. Ipɨpe sui toicua opacatu ava nde cuerasa yuvɨreco —ehi chupe.

15 Jesús rerãcua rumo oyembouvicha catu-catu iri eté. Evocoiyase setá ava oyemboya yuvɨreco sese iñehe rendu ãgua ‘tayande mbogüerami tẽi yande mbaherasɨsa sui’ oyapave yuvɨreco.

16 Ava rehɨi sui rumo amove Jesús oyepepɨño ahe aemi oyerure ãgua yepi.

17 Ñepei arɨ Jesús oporombohe oico. Yar Tũpa pĩratasa vɨreco oyese ava mbogüera ãgua. Aheve avei oguapɨ yuvɨnoi fariseo, Moisés porocuaita rese oporombohe vahe avei ipɨri yuvɨreco. Ahe yugüeru opacatu Galilea tecua-tecuami rupi sui yuvɨreco. Ɨvɨ Judea rupi sui, tecua Jerusalén sui avei yugüeru no.

18 Ahese ava ndoguatai vahe güeru supa pɨpe yuvɨreco. Vɨroique pota oɨ pɨpe sovai eté seroyɨ ãgua yuvɨreco viña;

19 ndoicatui eté rumo seroique yuvɨreco ava rehɨi pãhu rupi. Evocoiyase vɨroyeupi yeupisa rupi ahe oɨ ipe vahe harɨve yuvɨreco. Aheve vɨrocua teca ichui. Supi vɨroyɨ imbaheasɨ vahe supa pɨpe imondo yuvɨreco opacatu ava rembiepiave sovai.

20 Ahe oicuase co mbɨa yuvɨrecoi vahe oyese yeroyasa, ahese aipo ehi imbaheasɨ vahe upe: —Che mborɨpar, che ñero nde angaipa rese ndeu —ehi.

21 Ichui oporombohe vahe Moisés porocuaita rese iyavei fariseo ipɨhañemoñeta atɨ voi tẽi yuvɨreco: “Co mbɨa oyemboɨvate ai tẽi vahe Tũpa ñehe nungar pɨpe tẽi; Tũpaño ité niha oicatu ava angaipa upe oñero ãgua” ehi tẽi oyeupe yuvɨreco.

22 Ahe rumo oicuaño ité ahe ava pɨhañemoñetasa. Evocoiyase aipo ehi chupe: —¡Mahera vo pepɨhañemoñeta rai tẽi che rese!

23 ¿Uma rupi vo ñehesa ndayavaimi catu: ‘Nde angaipa rese che ñero ndeu’ hesa pĩha, anise: ‘Epũha, eguata’ hesa tie?

24 Tapeicua ru che, Ava Rɨquehɨr, areco ité mborerecuasa co ɨvɨ pɨpe ava angaipa upe che ñero ãgua —ehi. Evocoiyase, —Eñarapuha, esupi nde rupa, eso nde rẽtave —ehi imbaheasɨ vahe upe.

25 Ahese opũha voi ava rovaque, osupi vupagüer. Ipare osapucai oso güẽtave Tũpa upe.

26 Ahese opacatu tuprɨ ité ava, “¡Too! ¿Mara ehi rutei pĩha co?” ehi tẽi imboeteisave yuvɨreco. Iyavei osɨquɨyepave aipo ehi yuvɨreco: —Co pɨpe yasepia mbahe ndayasepiai vahe ité —ehi.

27 Ichui osẽse Jesús, osepia mbɨa Roma ve nara guarepochi rerocuasar Leví serer vahe, ahe guarepochi rerocuasave chini. Sepiase, —Erio che rupi —ehi chupe.

28 Evocoiyase Leví opũha. Oseyapa oporavɨquɨsa, oso supi.

29 Ipare Leví oyapo pieta guasu chupe nara güẽtave. Aheve iyemborɨsave setá imboetasa ava guarepochi rerocuasar iyavei ambuae ava ocaru yuvɨnoi ipɨri.

30 Pieta repiasar fariseo yuvɨrecoi vahe rumo iyavei ipãhu pendar Moisés porocuaita rese oporombohe vahe avei, ahe omboɨpɨ semimbohe upe oñehe mara aipo ehi yuvɨreco chupe: —¡Mahera ru pecaru iyavei pecahu guarepochi rerocuasar rese iyavei ambuae ava yangaipa guasu vahe rese tẽi avei no! —ehi.

31 Jesús rumo aipo ehi chupe: —Ava nimarai vahe ndosecai eté oporoposano vahe; imbaheasɨ vaheño rumo oseca yuvɨreco.

32 Esepia, che ndayui ava seco catuprɨ vahe reca; che rumo ayu ava yangaipa vahe reca Tũpa uve iyevɨ ãgua yuvɨreco —ehi.

33 Ipare ava oporandu yuvɨreco chupe: —¿Mahera vo oyecuacu serai iyavei oyerure Juan Oporoãpiramo vahe rupindar yuvɨreco, fariseo rupindar avei no; nde remimbohe rumo yuvɨrocaruño ité, yuvɨroɨhuño avei no? —ehi.

34 Ahe rumo omboyevɨ chupe aipo ehi: —Ndiyai eté ichohoprɨ mboyecuacu mendasave imer oicove vɨteseve ipãhuve.

35 Oimera rumo arɨ imer reraso ãgua ichui, ahese ramo oyecuacura yuvɨreco cute —ehi.

36 Iyavei ambuae mbahe rese oporombohe imboyevɨ ãgua: —Ndiyai eté ava upe vɨrocua vaherã turucuar ipɨasu vahe sui ambuae turucuar cuacuami vahe apete ãgua. Esepia niha, ẽgüe ehise evocoiyase turucuar ipɨasu vahe omomara; iyavei turucuar ipɨasu vahe apɨrer naporai chira turucuar cuacua vahe rese —ehi—.

37 Iyavei no, ndiyai eté ñoñasa uva rɨcuer pɨasu mbahe pirer cuacua pɨpe no. Esepia niha, ẽgüe ehise, uva rɨcuer pɨasu evocoiyase opara ombopu mbahe pirer cuacua viña, ẽgüe ehira oyepɨyerepa, mbahe pirer avei evocoiyase ocañɨ tẽira viña.

38 Uva rɨcuer pɨasu rumo yamondora mbahe pirer pɨasu pɨpe.

39 Iyavei ndipoi eté que ava oɨhu vahe uva rɨcuer ipɨasu vahe yuvɨreco uva rɨcuer cuacua vahe yusei ai pare. Esepia niha, ava aipo, ‘Co uva rɨcuer cuacua vahe avɨye catu vahe yepi’ ehi yuvɨreco —ehi ava upe.