Luke 4 in Guarayu

1 Jesús Espíritu Santo rese ité secoi. Ahe osẽ ɨai Jordán sui oso. Ipare Espíritu vɨroguata ɨvɨ iporupɨrẽhɨsa rupi.

2 Aheve cuarenta arɨ secoise Caruguar osecoãha. Ndocarui avei oico. Sese ndasɨepoi eté.

3 Caruguar evocoiyase aipo ehi chupe: —Tũpa Rahɨr ité nde recose, co ita sui eyapo pan cũritei —ehi.

4 Evocoiyase Jesús omboyevɨ chupe: —Che Ru ñehe rumo icuachiaprɨ pɨpe aipo ehi: ‘Ndahei chira pan suiño ava yuvɨrecovera’ ehi —ehi Caruguar upe.

5 Ipare Caruguar vɨraso ɨvate vahesave. Aheve ñepei reseve opacatu ava-ava tẽi mborerecuasa ɨvɨ pɨpendar omboyecua chupe.

6 Ipare aipo ehi chupe: —Che amondora opacatu ɨvɨ rupindar mborerecuar pĩratasa iyavei mbahe porañete vahe nde povrɨve. Esepia niha, co opacatu cheu imbouprɨ; iya ité amondo vaherã ava upe che remimbotar rupi.

7 Acoi ereñenopɨhase cheu che mboetei ãgua, ahese opacatu co mbahe ereipɨsɨra nde mahera —ehi tẽi Caruguar chupe.

8 —Icuachiaprɨ pɨpe rumo: ‘Emboetei nde Yar Tũpa, ahe güeraño tuprɨ avei eremboyeroyara’ ehi —ehi Caruguar upe.

9 Ipare Caruguar vɨraso oyeupi tecua guasu Jerusalén ve. Aheve ovɨroyeupi tũparo apɨterve. Aheve Caruguar aipo ehi chupe: —Tũpa Rahɨr ité nde recose, evɨapi cohave sui.

10 Esepia niha, icuachiaprɨ pɨpe: ‘Tũpa oyocuaira güembiguai eta nde rãro ãgua.

11 Ahe nde mopuhara yuvɨreco que ñepei ita nde momara rãgüer sui’ ehi —ehi Caruguar chupe.

12 Evocoiyase omboyevɨ Caruguar upe: —¡Aní! Icuachiaprɨ pɨpe niha aipo ehi avei: ‘Nderesecoãhai chira nde Yar Tũpa’ ehi —ehi chupe.

13 Ahese Caruguar ndoicatu iri eté Jesús recoãha ãgua oico. Ipare oyepepɨño raimi tẽi oso ichui.

14 Jesús, Espíritu Santo reco pĩratasa pɨpe, oyevɨ oso Galilea ve. Ipare serãcua oguata opacatu tecua-tecuami rupi.

15 Esepia, ahe oporombohe judío tũparo pɨpe oico. Ahese opacatu ava omboetei yuvɨreco.

16 Ichui Jesús oyevɨ Nazaret ve ocuacua agüerve. Aheve judío mbɨtuhusa arɨ pɨpe oique tũparove inungar oyapo yepi. Ahese opũha ‘tayeroquɨ icuachiaprɨ maranehɨ pɨpe’ oya.

17 Evocoiyase tũparo rese ñangarecuar pɨ̃tɨvɨisar omondo Tũpa ñehe mombehusar Isaías rembicuachía chupe. Oyorase ahe cuachiar, oyeroquɨ icuachiaprɨ aipo ehi vahe pɨpe ohã:

18 —“Yar Espíritu secoi che rese. Esepia niha, ahe ombou che cuaitarã cheu co ñehesa avɨye vahe mombehu ãgua ava iparaɨsu vahe upe. Che cuaita avei ava mbahe-mbahe tẽivrɨve yuvɨrecoi vahe senose ãgua ichui, iyavei ava ndasesapɨsoi vahe ambosarecora; iyavei che cuaita ava mbahe-mbahe tẽi rasɨcuer oiporara vahe sui senose ãgua,

19 iyavei ‘cũritei Yar oyemoingatu oporovasasa mondo ãgua pẽu’ he ãgua” ehi icuachiaprɨ pɨpe —ehi oyeroquɨ.

20 Sese oyeroquɨ pare, oyapoapɨpa cuachiar imondo tũparo rese ñangarecuar pɨ̃tɨvɨisar upe. Ipare oguapɨ oĩ ava rembiepiave. Ahese opacatu tũparo pɨpendar omahe atɨ yuvɨreco sese.

21 Evocoiyase ahe oñehe aipo ehi: —Cũritei yavɨye co icuachiaprɨ pɨpendar opacatu pe rovaque —ehi.

22 Opacatu ava oñehe tuprɨño ité yuvɨreco sese. Ndoyembovɨhai tẽi iñehe tuprɨ renduse yuvɨreco. Oporandu-randu rumo yuvɨreco oyeupe: —¿Ndahei vo acoi co José rahɨr tẽi? —ehi yuvɨreco chupe.

23 Ahe rumo aipo ehi ava upe: —Pe aipo peyera cheu: ‘Oporombogüera vahe, eñeposano nde ae eico’ peyera. Ipare aipo peyera cheu: ‘Acoi orosendu vahe nde rembiapogüer Capernaum pɨpe, ẽgüe ere avei eyapo cohave nde recua pɨpe ité’ peyera cheu —ehi.

24 —Supi eté, ndipoi eté niha que ñepei yepe Tũpa ñehe mombehusar oipɨsɨ tuprɨ vahe güecua pɨpe yuvɨreco yepi.

25 Supi tuprɨ ité Tũpa ñehe mombehusar Elías recose, iñehe rupi tuprɨ ndoquɨi eté mbosapɨ aravɨter yemombɨtesa rupi oico. Sese oime tɨavor opacatu Israel ɨvɨ rupi aracahe. Ahese setá eteprɨ cuña imer mano vahecuer oime Israel recua rupi viña,

26 Tũpa rumo nomondoi Elías cuña imer mano vahecuer Israel pendar upe ipɨ̃tɨvɨi ãgua. Ẽgüe ehi rumo omondo cuña ndahei vahe Israel pendar ipɨ̃tɨvɨi ãgua. Ahe cuña tecua Sarepta pendar, ahe Sarepta Sidón ɨ̃pɨimindar.

27 Iyavei setá ava oime Israel recua pɨpendar imbaheasɨ vahe lepra rerecosar yuvɨreco evocoi Tũpa ñehe mombehusar Eliseo recose. Evocoi ava yuvɨrecoi vahe rumo ndipoi eté que ñepei ocuera vahe yuvɨreco; Naamán año rumo Eliseo opa uca ombogüera, ahe mbɨa Siria pendar ndahei vahe Israel pendar secoi —ehi ava upe.

28 Ahese opacatu ava judío tũparo pɨpendar oñemoɨró iteanga yuvɨreco sese aipo mbahe renduse.

29 Sese opa voi eté opũha Jesús reraso ãgua tecua pɨpe sui ɨvɨtrɨ ɨvɨ socuerve yuvɨreco, ahe iharɨve tecua yaposa. Ahe ichui oitɨ pota yuvɨreco viña.

30 Jesús rumo ipãhu sui osẽ tuprɨño oso.

31 Ichui Jesús oso Capernaum ve, ahe tecua Galilea rupindar. Aheve ombohe ava oico mbɨtuhusa arɨ pɨpe.

32 Ipare opacatu ava, “¡Mara ehi rutei!” ehi tẽi iporombohesa renduse yuvɨreco. Esepia niha, ahe oñehe güeco pĩratasa pɨpe.

33 Aheve judío tũparo pɨpe oime mbɨa vɨreco vahe caruguar oyese, ahe oñehe pĩrata Jesús upe:

34 —¡Ore mañeco tẽi eme eve! ¡Mahera ereyuño tẽi cohave oreu, nde, Jesús Nazaret pendar! ¿Ereyu vo ore mocañɨ ãgua tẽi? Che orocua ité. Nde niha seco maranehɨ vahe ereico Tũpa suindar —ehi chupe.

35 Evocoiyase, —¡Quiriri, esẽ co mbɨa sui! —ehi oñehe pĩrata caruguar upe. Ahese caruguar ombovɨapi ahe mbɨa ava rovai, osẽ ocua ichui; nomomarai eté rumo.

36 Opacatu ava oyembosɨquɨye, iyavei oporandu-randu tẽi mbahe rese oyeupe yuvɨreco: —¿Mara ehi vo aipo oñehe oico? ¡Esepia, co mbɨa opĩratasa pɨpe oyocuai caruguar ava sui imose ãgua! —ehi yuvɨreco.

37 Sese Jesús rerãcua oyandu opacatu tecua-tecuami ɨvɨrindar yuvɨreco.

38 Evocoiyase Jesús osẽ judío tũparo pɨpe sui oso, oique Simón Pedro rẽtave. Simón rembireco sɨ sohɨ́ iteanga ou. Evocoiyase oñehe ahe pendar sese Jesús upe ‘tombogüerami tẽi’ oyapave yuvɨreco.

39 Evocoiyase Jesús oyeaɨvɨ oso chupe sohɨ sui imbogüera ãgua. Ocuera pare voi ahe cuña oñarapuha; ohañeco ahe ava yuvɨrecoi vahe rese.

40 Arɨ so ramomise opacatu ava imbaherasɨsa ambuae tẽi vahe güeru Jesús upe yuvɨreco. Ahe evocoiyase opo omondo iyacatu iharɨve ñepei-pei imbogüera.

41 Iyavei setá ava sui opa omose caruguar. Evocoiyase caruguar osapucai tẽi aipo ehi yuvɨreco: —¡Nde acoi Tũpa Rahɨr ité ereico! —ehi. Ahe rumo oñehe pĩrata caruguar upe, nomoñehe iri. Esepia niha, caruguar oicua ité ahe Tũpa Rembiporavo seco rese yuvɨreco.

42 Ahere ayihive cõhe ramomise, Jesús osẽ tecua pɨpe sui, oso ɨvɨ iporupɨrẽhɨsave. Ava rumo oseca-secaño ité yuvɨreco; osupitɨño ité secosave yuvɨreco. Oipota ahe oyesui ichoẽhɨ ãgua ité yuvɨreco vinã.

43 Ahe rumo aipo ehi ava eta upe: —Tamombehu rane catu ambuae tecuave avei ñehesa avɨye vahe Tũpa mborerecuasa resendar ava upe. Esepia, aherã niha che mbousa —ehi.

44 Ẽgüe ehi Jesús oguata oporombohe Judea tũparo rupi oico.