Galatians 4 in Guarayu

1 Amboyoapɨ vɨtera co che ñehesa pẽu: inungar que ava omanose, oseya ombahe eta guahɨr upe chĩhivahemise. Yepe ahe tahɨr opacatu mbahe yar secoira viña, ahe rumo inungar tuprɨ mbiguai tẽi secoi vahe yepi.

2 Esepia, ahe guãrosar povrɨve secoi imboyeroya ãgua. Ocuacuase voi eté, opoira tu remimombehugüer rupi ichui.

3 Ẽgüe ehi avei yandeu. Yande chĩhivahemise, evocoiyase mbiguai nungar yɨpɨndar vahe co ɨvɨ pɨpendar porocuaitavrɨve yaico.

4 Oyepotase rumo arɨ imombehuprɨ, Tũpa ombou Guahɨr, ahe oha cuña sui; evocoiyase ahe Moisés porocuaitavrɨve secoi.

5 Ẽgüe ehi ou opacatu yande renose ãgua evocoi mborocuaitavrɨ sui Tũpa rahɨr ité yande reco ãgua.

6 Evocoiyase Tũpa omboyecua Guahɨr yande recose ombouse Guahɨr Espíritu yande pɨha pɨpe, “¡Che Ru!” yande he ãgua chupe.

7 Sese yande Tũpa rahɨr ité yaico, ndahe iri cũritei mbiguai tẽi nungar. Tũpa rahɨr yande reco pɨpe ahe ombou aveira oporerecosa yande mahera.

8 Yɨpɨndar tũpa angahu rembiguai tẽi peico Tũpa ité cuaẽhɨ pɨpe.

9 Cũritei rumo peicua Tũpa, ẽgüe ehi rumo Tũpa ité oicua pe recocuer. Sese niha aipo ahe cheyeupe: “¿Mara ehi pĩha oyevɨ iri mborocuaita tẽi pɨpe mbiguai tẽi güeco iri ãgua yuvɨreco?” ahe pẽu.

10 Esepia, pemboetei vɨte arɨ, yasɨ, aravɨter pieta eta tẽi peico.

11 ¡Che ayembosɨquɨye pe rese, “Che porombohesa revo ẽgüe ehi tẽi vahe ipãhuve yuvɨreco chupe” ahe pẽu!

12 Iyavei che rɨvɨreta, aipota che recocuer moña peye. Esepia, cuese che asẽ Moisés porocuaita povrɨ sui inungar pe yɨpɨndar ẽgüe ahe vichico pe pãhuve. Ahese ndapeyapoi eté mbahe cheu.

13 Peicua niha che yɨpɨndar chembaheasɨse vichico, ahese amombehu co ñehesa pɨ̃sɨrosa resendar pẽu.

14 Yepe co che mbaherasɨsa yavai eteprɨ pẽu viña, pe rumo ndache reroɨ̃roi eté peye iyavei ndache momboi peye. Ẽgüe ehi rumo avɨye acoi Tũpa rembiguai eté che rereco peye viña iyavei avɨye Jesucristo itera aico pẽu viña no.

15 ¡Mahera ru cũritei ndapeyembovɨharete vɨtei che rese peico eipeve! Esepia, supi eté, cuese acoi que pe resa teieté revo pemboura cheu viña.

16 ¡Evocoiyase cũritei che amotarẽhɨ tie peye acoi pẽu mbahe supi tuprɨ vahe mombehusa sui tẽi!

17 Evocoi ava iquerẽhɨ ité pe rese, ndahei rumo mbahe avɨye vahe apo ãgua yuvɨreco. Ahe rumo oipota pe mboyepepɨ ãgua tẽi ore sui yuvɨreco pe querẽhɨ ãgua supi.

18 Avɨye ité niha yande querẽhɨse mbahe apo ambuae ava upe, mbahe avɨye vahe apo ãgua rumo. Ndahei chira pe pãhuve che recoseño pereco pe querẽhɨsa. Iyacatu rumo pequerẽhɨño itera yepi.

19 Che rahɨreta, che ayembopɨharasɨ ité vichico pe rese. Inungar cuña imembɨrasɨ vahe; ẽgüe aheño itera ayemombaraɨsu vichico ‘toico rane ité Cristo sese yuvɨreco’ che yapave pẽu.

20 Cũritei rãgüer opoepiara viña añehe tuprɨ catu ãgua pe rese. Esepia, “¿Mara ahera revo sereco yuvɨreco?” ahe pẽu.

21 Pe peroya pota vahe Moisés porocuaita pe reco catuprɨ ãgua, pemombehumi cheu: ¿Ndapesenducuai tie co mborocuaita aipo ehi vahe?

22 Esepia, aipo ehi: Abraham aipo vɨreco ñuvɨrío guahɨr, ñepei tahɨr aipo sembiguai Agar membrɨ, ambuae tahɨr evocoiyase sembireco Sara membrɨ.

23 Evocoi sembiguai membrɨ oha que ava tẽi yesu nungar; sembireco membrɨ rumo oha Tũpa remimombehugüer rupi eté.

24 Co tecocuer mboyoyasa yaracua vahe ité. Co ñuvɨrío cuña sui yayembohe ñuvɨrío Tũpa remimbotar rese. Yɨpɨndar sembiguai Agar omboyecua evocoi porocuaita imondoprɨ Arabia pɨpendar ɨvɨtrɨ Sinaí ve aracahe. Ahe cuña mbiguai tẽi inungar Jerusalén upendar ava. Esepia, ahe Moisés porocuaitavrɨve yuvɨrecoi. Ẽgüe ehi avei opacatu Moisés porocuaita pɨpendar, yuvɨroha mbiguai nungar güeco ãgua, opacatu ichuindar ẽgüe ehi vɨte yuvɨreco.

26 Yande rumo inungar-ra que Jerusalén ɨva pendar suindar yaico viña ẽgüe yahe yaico mbiguaiẽhɨ.

27 Esepia, icuachiaprɨ aracahendar pɨpe aipo ehi: “Eyembovɨhareté, cuña nimembɨi vahe; esapucai nde rorɨvetesa pɨpe, nde ndereiporarai vahe nde membrɨ rasɨcuer. Esepia, acoi cuña seyaprɨ imembɨ atɨ catura cuña omer vɨreco vahe sui” ehi.

28 Che rɨvɨreta, inungar Sara membrɨ Isaac, ẽgüe yahe avei tahɨr ité yaico Tũpa remimombehugüer rupi.

29 Co rumo aracahe sembiguai membrɨ oha vahe ava tẽi yesu nungar, ahe ndoyambotai sembireco membrɨ acoi Espíritu pĩratasa pɨpe sui oha vahe; cũritei ẽgüe ehi tuprɨ avei.

30 ¿Mara ehi icuachiaprɨ aracahendar pɨpe? “Pemboyepepɨ pe rẽta sui cuña mbiguai tẽi imembrɨ reseve. Esepia, cuña mbiguai tẽi membrɨ ndiyai oyoya cuña ndahei vahe mbiguai membrɨ rese vu mbahe pɨsɨ ãgua yuvɨreco” ehi.

31 Sese, che rɨvɨreta, yande ndahei sembiguai tẽi membrɨ nungar yaico, yande rumo sembireco membrɨ nungar yaico. Esepia, ahe ndahei mbiguai.