Luke 8:18 in Cubeo 18 ’Que baru me dápiajarã mʉje jápiaiyede ji bueiyede. Aru d̶ajarã yópe ji coyʉiyepe. Nopedeca ñai jápiayʉre Jʉ̃menijicʉi yávaiyede, Jʉ̃menijicʉ pʉeno baju ʉ̃i majiéque jícʉyʉme ʉ̃́re. Ʉbenita ñai jápiabecʉre Jʉ̃menijicʉi yávaiyede, iye ʉ̃i quĩ́jino majiéde dápiayʉ cʉvaede, Jʉ̃menijicʉ ʉ̃́re ĩcʉyʉme diede, arejamed̶a Jesús.
Other Translations King James Version (KJV) Take heed therefore how ye hear: for whosoever hath, to him shall be given; and whosoever hath not, from him shall be taken even that which he seemeth to have.
American Standard Version (ASV) Take heed therefore how ye hear: for whosoever hath, to him shall be given; and whosoever hath not, from him shall be taken away even that which he thinketh he hath.
Bible in Basic English (BBE) So take care how you give hearing, for to him who has will be given, and from him who has not will be taken even what he seems to have.
Darby English Bible (DBY) Take heed therefore how ye hear; for whosoever has, to him shall be given, and whosoever has not, even what he seems to have shall be taken from him.
World English Bible (WEB) Be careful therefore how you hear. For whoever has, to him will be given; and whoever doesn't have, from him will be taken away even that which he thinks he has."
Young's Literal Translation (YLT) `See, therefore, how ye hear, for whoever may have, there shall be given to him, and whoever may not have, also what he seemeth to have, shall be taken from him.'
Cross Reference Matthew 7:22 in Cubeo 22 Ãnijãravʉ daquijãravʉ baquinóre obedivʉ põeva, yópe arĩ, coyʉrãjarama yʉre: “Mʉ, ñʉje jabocʉ, ñʉjarecabu Jʉ̃menijicʉi yávaiyede coyʉcaivʉ bácavʉ, aru jarʉvaivʉ bácavʉ abujuvare, aru ʉre põeva ne d̶arĩ majibede máre d̶aivʉ bácavʉ mi ãmiái, mi parʉéque”, arãjarama.
Matthew 13:12 in Cubeo 12 Nopedeca ina jápiaivʉre Jʉ̃menijicʉi yávaiyede, Jʉ̃menijicʉ pʉeno baju majide d̶acʉyʉme náre. Ʉbenita ina jápiabevʉre Jʉ̃menijicʉi yávaiyede, iye ne quĩ́jino majiéde, Jʉ̃menijicʉ náre ĩcʉyʉme.
Matthew 25:29 in Cubeo 29 Caivʉ cʉvarivʉ jacopʉrãjarama pʉeno baju, cʉvarãjivʉ ʉrarõ baju. Ʉbenita caivʉ dápiaivʉre cʉvarivʉpe apevʉ pʉeno, caiyede náre ĩcʉyʉmu yʉ.
Mark 4:23 in Cubeo 23 Me jápiajarã mʉja iye ji bueiyede, arejamed̶a Jesús.
Mark 13:14 in Cubeo 14 Aru Jesús buedejamed̶a náre, ʉ̃i bueimarare, cojedeca: —Ñai ʉ̃mʉ pare ãmecʉ núcʉyʉme nore, Jʉ̃menijicʉi cʉicõjemenore ʉ̃́re. Caivʉ iye toivaiyede jã́ri boroteivʉ me dápiajarãri caiye iyede. Ñai ʉ̃mʉre jã́rajaramu mʉja. Judeacavʉ dupini nʉjarari cʉ̃racũai.
Luke 9:44 in Cubeo 44 —Me jápiajarã caiye iye ji coyʉquiyede mʉjare. Ãrʉmetebejarã. Yʉre, Jʉ̃menijicʉi daroimʉ mácʉre ʉ̃mʉpe, jẽni jínajivʉbu ji mauvare, Jesús arejamed̶a náre.
Luke 16:2 in Cubeo 2 Que baru ñai cʉve cʉvacʉ órejaicõjeni ñai coreipõecʉre ʉ̃i yebai, aquemavʉ ʉ̃́re: “¿Aipe jápiayʉba yʉ mi borore? Jã́d̶ovajacʉ yʉre mi toivarĩ cʉvarõre, ji majiquiyepe aipino mi jacopʉiyede aru aipino mi jíyede ji cʉvede. Caride memecabecʉyʉmu mʉ yʉre cojedeca”, aquemavʉ ñai jabocʉ.
Luke 16:19 in Cubeo 19 Jesús coyʉrejamed̶a ina põevare cojedeca: —Cũinácʉ ʉ̃mʉ cʉve cʉvacʉ cʉ́tequemavʉ. Pare meacaje cuitótecajede dorĩ torojʉve teni, javatequemavʉ jãravʉa coapa.
Luke 19:26 in Cubeo 26 Ʉbenita ñai jabocʉ aquemavʉ: “Coyʉyʉbu mʉjare: Caivʉ cʉvarivʉ jacopʉrãjarama pʉeno baju. Ʉbenita caivʉ dápiaivʉre cʉvarivʉpe apevʉ pʉeno, caiyede náre ĩcʉyʉmu yʉ.
John 15:2 in Cubeo 2 Aru dimu cavajĩbʉape paivʉtamu mʉja. Ãmecavabʉa, jẽmecavabʉare burarĩ jarʉvaibi jipacʉ. Meacavabʉa, jẽicavabʉare majié burarĩ, mead̶aibi jipacʉ, oteipõecʉ ʉ̃i d̶aiyepe d̶ayʉ. Que teni jẽicavabʉare ʉrarõ jẽne d̶aibi jipacʉ.
Acts 10:33 in Cubeo 33 Que baru cũiná jarovʉ yʉ inare, ne davarãjiyepe ayʉ mʉre ji yebai. Aru me daivʉ mʉ caride. Caivʉ ñʉja cójijivʉbu yui caride, Jʉ̃menijicʉi jã́inoi. Jápiaiyʉrivʉbu ñʉja caiye iye mi coyʉiyede yópe Jʉ̃menijicʉi coyʉcaicõjeiyede mʉre ñʉjare, arejamed̶a Cornelio Pedrore.
Acts 17:11 in Cubeo 11 Nócavʉ judíova Tesalónica ãmicʉriĩmarocavʉ judíova pʉeno meara, jápiaiyʉrejaimad̶a Jesús ʉ̃i yávaiye méne. Jãravʉa coapa bueivʉ barejáimad̶a Jʉ̃menijicʉi yávaiyede. “¿Jãve márica die?” arĩ majiyʉrejaimad̶a nócavʉ Pablojã ne bueiyede.
Romans 12:3 in Cubeo 3 Jʉ̃menijicʉ pʉeno meacʉ baju mearo d̶acaibi yʉre, jíyʉ yo ji memeinore, ji memecaquiyepe ayʉ mʉjare. Que baru coyʉyʉbu mʉjare, yópe arĩ: “Mearamu ñʉja”, arĩ dápiabejarã mʉja mʉje baju. Quénora “Jʉ̃menijicʉi cad̶atebedu yʉre, apejĩene d̶aiye majibejebu yʉ”, arĩ dápiajarã mʉja coapa.
1 Corinthians 3:18 in Cubeo 18 Mʉje bajumia apecʉre jʉjovaicõjemejara. Cũinácʉ mʉjacacʉ “¿Majicʉ bárica yʉ ijãravʉcavʉ Jesúre jʉ abevʉ jiede?” arĩ dápiayʉ baru, ʉbenina arĩ dápiarĩduibi ʉ̃. Ñai nópe arĩ dápiayʉ majibecʉpe tejacʉrĩ ijãravʉcavʉ Jesúre jʉ abevʉ ne jã́iyede, ʉ̃́re Jʉ̃menijicʉi majide d̶aquiyepe ayʉ majié jãveque.
1 Corinthians 8:2 in Cubeo 2 Que baru ñai põecʉ “Caiye iye pẽpeimara jiede coreóvaivʉ yʉ”, ʉbenina ãri dápiayʉ, jãve me coreóvabebi cãreja diede yópe coreóvaiye jaʉrõpe ʉ̃́re.
1 Corinthians 13:1 in Cubeo 1 Maja yávaivʉ majijʉvʉ caiye ijãravʉque yávaiyede buebevʉva diede. Aru yávaivʉ majijʉvʉ ángeleva ne yávaiyede máre. Ʉbenita maje ʉbedu apevʉ põevare, ye baju ãmevʉ caiye iye maje yávarĩ majijʉroede. Apevʉre ʉbedu, caiye iye maje yávaiye jápuraivʉ yópe bʉjiépe tãuque d̶aiyede, pare ãmeina jápuraede aru cãrijovaiyede máre.
1 Corinthians 14:37 in Cubeo 37 Ácʉ põecʉ “Jʉ̃menijicʉi yávaiyede coyʉcaipõecʉbu yʉ”, arĩ dápiayʉ baru, coreóvacʉyʉme maje jabocʉ Jʉ̃menijicʉi d̶aicõjeiye báquede iye ji toivaicõjeiyede apecʉre mʉjare. Aru ácʉ põecʉ “Jʉ̃menijicʉi Espíritu Santo majide d̶aibi yʉre”, arĩ dápiayʉ baru, coreóvacʉyʉme maje jabocʉ Jʉ̃menijicʉi d̶aicõjeiye báquede iye ji toivaicõjeiyede apecʉre mʉjare.
Philippians 3:4 in Cubeo 4 Ácʉ põecʉi napini coreni bʉojaru Jʉ̃menijicʉi mead̶aquiyede ʉ̃́re ʉ̃i d̶aiye boje, yʉ́vacari ʉ̃i pʉeno napini coreyʉ bʉojajebu diede.
Hebrews 2:1 in Cubeo 1 Caride coreóvaivʉbu maja Jʉ̃menijicʉi mácʉ parʉcʉre caivʉ ina ángeleva pʉeno. Que baru pʉeno baju me jápiarĩ ad̶aiye jaʉvʉ majare iye ʉ̃i yávaiyede jãvene maje jápiaiye báquede, maje ñájimenajiyepe aiye maje jápiarĩ ad̶abe boje. Diede jʉ arĩ, d̶aiye jaʉvʉ majare yópe maje jápiaiye báquepedeca. Que d̶aivʉ baru, jʉ are nʉri, ãrʉmetebenajivʉbu aipe d̶aiye jaʉrõre majare, maje bíjabenajiyepe aivʉ maje ũmene. Ʉbenita maje jʉ aiyede dajocarĩ bʉivʉ baru, bíjare nʉrajivʉbu maja maje ũmene.
James 1:19 in Cubeo 19 Mʉja, jívʉ, ji ʉmara, coreóvajarã iyede: Caivʉ põeva yaʉé jápiajarãri me. Ʉbenita dʉibareca yávarĩ bʉ́jarãri me dápiarĩ ad̶aivʉ ne yávaiyede. Aru dʉibareca jarajarãri.
1 Peter 2:1 in Cubeo 1 Caride dajocajarã mʉja caiye mʉje ãmeina teiyede. Aru borocʉbejarã mʉja. Jʉjovabejarã apevʉre, jorojĩmejara apevʉre, aru ãmeina yávabejarã apevʉre máre.