Matthew 8 in Chiquitano

1 Nauquiche tücuati tato Jesús onüqui manu yiriturrü, sürümanama macrirrtianuca cuamatito isiuti.

2 Auqui tamanti ñoñünrrü maunrrocono ui arrümanu norrocorrü nürirri lepra, cuati esati. Bachesoiyoti esati y nanti ümoti: —Señor, arrücü puerurrü aicurarañü, arrtü arrianca.

3 Auqui arrti Jesús iñenotiti maniqui maunrrocono y nanti ümoti: —Irranca icurarü. Caüma urriancü tato. Ui arrümanu nurarrti sane, arrti maniqui maunrrocono urriancati tato.

4 Auqui nanti Jesús ümoti maniqui ñoñünrrü: —Tapü urapoi ümoti quiatarrü arrüna sane. Auquina acosi besüro aitusiancasü isucarü bama sacerdoterrü. Acumana ito itobo ümoti Tuparrü, tacana arrüna yacüpucurrti Moisés tücañe, nauqui asaraimia macrirrtianuca, arrücü chauqui turriancü tato.

5 Nauquiche iñataiti Jesús au manu pueblurrü nürirri Capernaum, tamanti capitán rromanorrü cuati esati:

6 —Asamu nurria iñemo, Señor. Arrti imoso anati icu nicürurrti maunrroconoti, y chüpuerurrtipü aepocoti, tarucu nitaquisürücürrti ui manu norrocorrü.

7 Auqui nanti Jesús ümoti: —Auritarrü yecatanu rracura ümoti.

8 Auqui iñumutati maniqui capitán: —Señor, arrüñü champü isane niyaca nauqui aerotü au nipo. Acüpuatai ümo norrocorrü nauqui aürotü pünanaquiti, nauqui urrianati tato.

9 Itopiqui arrüñü ito yaca ümo yacüpucu bama manrrü ane nüriacarrüma rropünanaqui, tacana arrüna nisüriaca ümo bama niyesa soldadorrü. Arrtü rracüpuca ümoti taman uturuquimia, sürotitü. Arrtü itasucati quiatarrü, cuati. Arrtü rracüpuca ümoti imoso na aisamunenti arrümanu isane nirrantümo, isamutentito.

10 Nauquiche oncoiti Jesús arrümanu nurarrti sane, cütobüsoti. Auqui nanti ümo bama macrirrtianuca amoncoma isiuti: —Ñemanauncurratoe sucanañü aume, champüti naqui isuputacai au nanaiña Israel tacana nacarrti naqui ñoñünrrü tarucu noncorrti iñemo.

11 Nantito Jesús ümoma: —Sürümanama bama macrirrtianuca cuamatü ñana auqui iche, auqui tansürü y auqui nimümürrü, nauqui atümoma ichepeti Abraham, ichepeti Isaac y ichepeti Jacob, nauqui aama auna cauta ane nüriacarrti Tuparrü.

12 Tapü arrübama ümocheapae atorri, nauqui aye uimia esati Tuparrü, arrübama israelitarrü, tiene que apenema au tomiquianene. Taha tarucu nareorrüma y acamanu ito botoquio nohorrüma ui nitaquisürücürrüma.

13 Auqui nanti Jesús ümoti maniqui capitán: —Acosi tato au napo, ui arrüna oncatü nurria iñemo, chauqui turriancati tato maniqui amoso. Sane pasao au manu horarrü, urriancati tato maniqui mosorrü.

14 Auqui manu iñataiti Jesús au niporrti Pedro. Acamanu ananca maunrrocono nipiacürrtoti Pedro. Ananca aübu fuerte pacütaiquirri.

15 Auqui arrti Jesús iñentati nehese. Au manu atorrü pasao nipiacütaiquirri. Sane nauquiche atürai nauqui ariorrü apema ümoti Jesús y ümo bama maquitaca, itopiqui turrian tato ümo.

16 Nauquiche tütobiquia, canama esati Jesús sürümanama bama aboma machoboreca auma. Ui tamantai nurarrti Jesús süromatü machoboreca auquimia, y namanaiña bama maunrrocono urriancama tato uiti.

17 Enterurrü arrüna pasabo sane ta nauqui acoco arrümanu urpaoiti tücañe profetarrü Isaías. Nanti sane: “Uiti Cristo urrianca oñü tato. Iquiaübutati norrocorrü oñopünanaqui”.

18 Nauquiche arrtaiti Jesús sürümanama macrirrtianuca itupecuti, nanti ümo bama ñanunecasarrti: —Curi topü narubaitu na turrü.

19 Tamanti maestro nesa nüriacarrü cuati esati Jesús, nanti ümoti: —Maestro, irranca yerotü asiucü au nanaiñantai auna cauta naecü.

20 Aiñumuti Jesús: —Apensasio nurria. Arrüba numantureca ane niyoporrü cütu. Arrüba nutaumanca ane niñusumenurrü auna cauta apacansa. Tapü arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü champü nipo auna cauta ñacansa.

21 Tamanti uturuqui bama ñanunecasarrti Jesús nanti ümoti: —Señor, yasiquia baeta esati taita cheperrtü tücoiñoti, nauqui iñanati cütu, auqui caüma yecatü asiucü.

22 Auqui aiñumuti Jesús: —No, ariacu isiuñü caüma. Arrübama chicocoromatipü Tuparrü, tari uimia aiñanama cütu bama coiño.

23 Auqui arrti Jesús sürotitü au manu taman barco ichepe bama ñanunecasarrti. Süromatü auqui manu isuqui turrü.

24 Au manu rratorrü nauquiche amoncoma isu turrü, maquiütüca fuerte. Pocoro turrü uirri y supiuru au barco ui manu maquiütürrü. Arrti Jesús anancati manumuti au manu barco.

25 Auqui arrübama ñanunecasarrti süromatü esati nauqui airrtopünanamati, namatü ümoti: —¡Señor, ayura suiñemo, tirranrrü uyubaca!

26 Auqui arrti Jesús sütopücoti, nanti ümoma: —¿Causane tarucapae naupirrucu? ¿Causane chamoncapütü nurria iñemo? Auqui atüraiti y icuansomocotati maquiütürrü, y nipococo turrü. Y au manu rratorrü tochenco nanaiña.

27 Arrübama ñanunecasarrti cütobüsoma nurria. Namatü ümomantoe: —¿Ñacutipü naqui ñoñünrrü? ¡Hasta maquiütürrü y turrü omoncoi nurarrti!

28 Tiñataiti Jesús topü manu turrü au manu cürrü nürirri Gadara. Acamanu cuamatü torrüma mañoñünca auqui panteón, aboma machoboreca auma. Cuamatü esati Jesús yarucurrüma. Arrüma bien malorrüma, birrubuma macrirrtianuca apasama auqui manu cutubiurrü.

29 Auqui arrümanuma torrü tosibicoma: —¿Causane ayetü tauna suichepe? ¡Arrücü Aütorrti Tuparrü! ¡Apuraurrücüapae ache suichaquisürücübo! (Abu chiñataiquipü manu nanenese nesa bacurrtacarrü.)

30 Acamanu saimia amonquio nupaucheca, bubaso.

31 Arrümanuma machoboreca namatü ümoti Jesús sane: —Asamu nurria suiñemo arrtü aicüpuca somü auqui bama mañoñünca, aicüpusu somü ubau manio nupaucheca.

32 Auqui iñumutati Jesús: —Bueno, ¡amecosi ubahu! Auqui arrümanuma machoboreca süroma ubau manio nupaucheca. Ui arrüna sane rrepenteatai locorriantai. Opiñemecanaño abeuqui manu taman nisacürrü. Bupaquio au turrü y ububacara cütu. Auqui mocoiño.

33 Tapü arrümanuma bacuirara yutacu manio nupaucheca, süroma tato yarucurrüma au pueblurrü ui nirrucurrüma, besüro uraboimia arrüna pasabo sane. Urapoimia ito que urriancama tato manuma torrü mañoñünca amoncoma machoboreca auma.

34 Sane nauquiche enterurrü manuma macrirrtianuca auqui manu pueblurrü, süromatü auna cauta anancati Jesús. Ñanquitioma pünanaquiti nauqui aürotitü auqui manu nicürrüma.