Matthew 24 in Chiquitano

1 Auqui sürotitü Jesús türüpo auqui niporrti Tuparrü. Numo tüniyücürrti türüpo, arrübama ñanunecasarrti cuamatü esati, uraboimia arrüna pucürusumantai icuata arrüna nicoñoco manu niporrti Tuparrü.

2 Pero arrti Jesús nanti: —¿Amarrtai nanaiña arrüna sane? Ñemanauncurratoe sucanañü aume: Arrüna porrü iñarrio ñana, chüpuerurrüpü na querabo ni tamanpü canrrü onü quiatarrü, nanaiña tiene que aiñarri.

3 Auqui süromatü onü manu yiriturrü nürirri Olivos. Nauquiche tanancati tümonsoti Jesús acamanu, arrübama ñanunecasarrti ñanquitioma pünanaquiti masamuñantai: —Suirranca nauqui uraboi suisucarü, auche ñana cocono arrüna sane. ¿Isanempü arrüna señarrü nauqui atusi arrüna nayequi tato y arrüna arrtü tiñatai mapacümuncuturrü uiti Tuparrü?

4 Nanti Jesús ümoma: —¡Amasasai nurria, tapü anati naqui encañao aume!

5 Itopiqui chiyaupüma bama cuabotü au nisüri aübu arrüna nurarrüma sane: “Arrüñü Cristo” y ui arrüna sane nurarrüma sürümanama bama icocotama ñapanturrüma.

6 Amoncoi nüri guerra, itopiqui tiene que sane te, pero ta chütoneinquipü ñapacümuncuturrti Tuparrü.

7 Taman nación tiene que ahi aübu quiatarrü. Tamanti yüriaburrü tiene que ahiti aübuti quiatarrü. Tiene que ane carerrtiya, norrocorrü y tiene que apaichocono cürrü au nanaiñantai.

8 Enterurrü arrüna sane, arrtü aübo ane taquisürücürrü.

9 Auqui tiene que autorriquia mecu macrirrtianuca nauqui emeonoma año chépe nauconco uimia y namanaiñantai tüboricoma aume auqui niyaca.

10 Au manu tiemporrü ñana mapaventecanama ümoti quiatarrü. Sürümanama bama ensoro pünanaquimia arrüna ñacoconauncurrüma iñemo. Tüboricomantai ümomantoe.

11 Tiene que ayematü sürümanama mañapanca arrübama namatü que manitanama au nürirrti Tuparrü. Ui arrüna sane sürümanama bama icocotama ñapanturrüma.

12 Tiene que ane tarucu nomünantü ui macrirrtianuca icu cürrü. Ui arrüna sane chauqui chücuasürüpümainqui ümomantoe.

13 Pero arrti naqui chübatachebopü isiuñü cheperrtü iñatai manu nanenese, tonenti naqui chiyebopü ui manu carrticurrü uiti Tuparrü.

14 Pero cusürübo tiene que atusi nurarrti Tuparrü au nanaiñantai icu na cürrü ui bama ipiacama anitanema, auqui caüma iñatai ñapacümuncuturrti Tuparrü.

15 ‛Arrti naqui lehebo arrüna Nicororrü uiti profetarrü Daniel tari yeraca au nitanurrti. Arrti maconomonoti tücañe icütüpü arrümanu ünantapae. Arrtü amarrtai arrüna sane au niporrti Tuparrü,

16 arrübama aboma au cürrü Judea tiene que aesübuma omeana yirituca.

17 Arrti naqui batrabacara chacu niporrti, tapü sürotipo aiquianti nenarrirrti, mejor tari yesüburati saneantai.

18 Arrti naqui anati au niyorrti tapü süroti tato au porrü aiquianti naibirrti, mejor tari yesüburati saneantai.

19 Butaquisüratai arrüba paüca anatiqui ñupaümacarrü y arrüba ito aübo ane omemecu y yocütüpü.

20 Apanqui pünanaquiti Tuparrü tapü tocabo aume aupesübu au nitiempo rrimianene ni aupü nanenese nesa macansacarrü.

21 Itopiqui au manio naneneca ñana ane taquisürücürrü tacana arrüna champü tubarrtai auqui numo aübo urriane cürrü, ni anempito ñana.

22 Arrtü nampü chichimiancatatipü Tuparrü arrümanu tiemporrü auche ane taquisürücürrü, champütipü naqui süboricoiqui. Pero como tarucu nicuarrüma bama tacümanauncunu uiti sane nauquiche ichimiancatati manu tiemporrü ñana.

23 ‛Arrtü anati naqui nanti aume: “Amasatü, tonenti Cristo naqui” y arrtü namatito: “Amasatü tonenti naqui taha”, tapü apicocota.

24 Cuamatito mañapanca y namatü: “Arrüñü Cristo, arrüñü rranitaca au nürirrti Tuparrü”. Urriante ito yarusürürrü señarrü uimia y milagrorrü arrüna uiche encañama ümo macrirrtianuca. Hasta rranrrüma encañama ümo bama tacümanauncunu uiti Tuparrü, arrtü puerurrüpü.

25 Pero chauqui tütusio aume sobi.

26 Sane nauquiche tapü apicocota arrtü namatü aume: “Isuñucati Cristo taha eana rroense, o anati taha au manu taman porrü”.

27 Arrtü iseca tato, es tacana ñasünarrü arrüna quara auqui tauna ümo tansürü hasta auna ümo nimümürrü, chanecataipü nisequi tato.

28 Auna cauta ane nicunturrü acamanu opiyoberabaraño parrüpaquiquia.

29 ‛Arrtü tübupasao manio naneneca nesa taquisürücürrü, surrü y pama obotochebo. Norrtoñeca bupaquio auqui napese icu na cürrü. Nanaiña arrüba abe icu napese bupaichoconono.

30 Auqui caüma amarrtai señarrü icu napese sobi naqui Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü. Namanaiña macrirrtianuca icuqui na cürrü areoroma y tiene que asaramañü, nisequi tato auqui napese omeanaqui cüsaüboca aübu tarucu nisüriaca y aübu tarucu nanentarrü sobi.

31 Rracüpuca ito ümo bama niyesa angelerrü isiu nipucu taman cornetarrü, nauqui aiyoberabarama bama tacümanauncunu sobi auqui nanaiñantai icuqui na cürrü.

32 Tari süro nurria au nautanu arrüna machepecatarrü apü manu suese higuera: Arrtü aübapae nasurrü tato, arraño tusio aume ta tüsaimia nitiempo tarrü.

33 Isiu arrtü amarrtai tücomensabo taquisürücürrü, auqui caüma tusio aume que tüsaimia ñapacümuncuturrti Tuparrü.

34 Ñemanauncurratoe sucanañü aume: Arrübama macrirrtianuca auna caüma chüpuerurrüpü acoma mientras que chüpasabopü nanaiña arrüna.

35 Arrüna cürrü y napese tiene que amiñarri, pero nisura tiene que acoco.

36 ‛Champüti manrrü atusi ümoti isane arrüna nanenese o isane horarrü auche ise tato, ni arrübama angelerrü au napese, ni arrüpüñü naqui Aütorrti Tuparrü atusi iñemo. Solamenterrü arrti Tuparrü naqui Uyaü tusio ümoti.

37 ‛Arrtü iseca tato, arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü, pasao auna icu cürrü isiu tacana tücañe numo süboricotiqui Noé.

38 Au manu tiemporrü tücañe nauquiche chiñataiquipü manu turrü, arrümanuma macrirrtianuca chaboma, basoma, posoma y maponacanama ito ñome nitaquiumucuturrüma y ümo bama aütorrüma, hasta que iñatai manu nanenese nauquiche süroti Noé au arca.

39 Chütusiopü ümoma isane pasabobo, rrepenteatai cuatü manu turrü y coiñoma uirri. Sane ito ñana chütusiopatai isane horarrü iñatai tato icu na cürrü, arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü.

40 Au manu tiemporrü ñana aboma torrü mañoñünca au ñanaunrrü, tamanti uturuquimia carüboti, tapü arrti quiatarrü onconoti.

41 Abe ito paüca tonrrio patubarrio, taman carübo, quiatarrü oncono.

42 ‛Sane nauquiche amasasai nurria itacu nausüboriqui, itopiqui chütusiopü aume isane horarrü ise tato auna icu na cürrü.

43 Supiarrtü anati taman ñoñünrrü naqui ane niporrti. Arrtü nampü tusio ümoti isane horarrü tobirri aiñanainti cusüpürrü, taipü anutipü, yacuiracarrti, tapü macanati nenarrirrti.

44 Sane ito arraño tiene que aparrüpera aübu urria nausüboriqui tapü autabücatai. Itopiqui chütusiopü aume auche ise tato.

45 Nantito Jesús ümoma: —Arraño abaca tacanati taman mosorrü naqui oncono uiti ipiatronetorrti, nauqui acuirati itacu nanaiña nenarrirrti au niporrti, y nauqui asaparati ümo bama maquiataca mamosoca naneneca, cheperrtü iñataiti tato.

46 Urriampae nacarrti maniqui mosorrü arrtü tabücoti isamutenti arrüna yacüpucurrti maniqui ipiatronetorrti.

47 Ñemanauncurratoe sucanañü aume: Arrti maniqui mosorrü tiene que aüroti tacana capatarrü uiti maniqui patrón ümo nanaiña nenarrirrti.

48 Pero supiarrtü malorrti maniqui mosorrü y arrtü mapensarati que chücontopü ayeti tato maniqui ipiatronetorrti,

49 y bacheboti chacu bama maquiataca mamosoca y chaiyatai ñasamucurrti pierrta aübu bama mayarisüboca.

50 Auqui caüma arrti maniqui patrón rrepenteatai iñataiti tato y arrti maniqui mosorrü tabücotiatai, itopiqui chütusiopü ümoti isane nanenese y horarrü auche aiñananiti tato ipiatronetorrti.

51 Itacu arrüna sane arrti maniqui patrón bacheboti yarusürürrü carrticurrü ümoti maniqui mosorrü. Penecoti uiti ichepe bama mañapanca, nauqui ataquisürüti tacana nitaquisürücürrüma. Uirri caüma areoroti, botoquio nohorrti ui tarucu nitaquisürücürrti.