Matthew 12 in Chiquitano

1 Au manu tiemporrü tücañe, taman nanenese nesa macansacarrü, arrti Jesús sürotitü ichepe bama ñanunecasarrti auqui manio ñanaunca, arrüba cauta ane trigo. Arrümanuma ñanunecasarrti cürüpüoma. Auqui baurrtaquioma chimiantai nüta trigo y basoma.

2 Arrübama fariseorrü nauquiche arrtaimia arrüna sane, namatü ümoti Jesús: —¡Asasatü. Arrübama anunecasa baurrtaquioma nüta trigo, abu churriampü batrabaca au nanenese nesa macansacarrü!

3 Aiñumuti Jesús: —¿Taqui champürrtü lehebo año icu Nicororrü arrüna isamutenti David tücañe ichepe bama icumpañeruturrti, nauquiche cürüpüoma?

4 Sürotipo au niporrti Tuparrü aübuma, iyarioma manio pan mosamamecana ümo bamantai sacerdoterrü.

5 ¿Taqui champürrtü lehebo año ito arrüna nantü au nüriacarrü uiti Moisés sane? Arrübama sacerdoterrü chümacansarapüma au nanenese nesa macansacarrü. Batrabacarama au niporrti Tuparrü. Pero ta champü nipünatema uirri.

6 Arrüñü ane manrrü nisüriaca pünanaqui bama batrabacara au niporrti Tuparrü.

7 Arraño champürrtü iyebo aboi arrüna nantü au Nicororrü: “Manrrü irranca nauqui ane naupucüru itacuti quiatarrü, pünanaquirrtü apacumanaca numuquianca iñemo”. Arrtü nampü iyebo aboi, quiubupü abasiquia apanita arrüna churriampü ümoti naqui champü nipünantenti.

8 Itopiqui arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü, ane ito nisüriaca ümo arrüna nanenese nesa macansacarrü.

9 Auqui arrti Jesús sürotitü auquimanu. Sürotipo au manu porrü sinagoga.

10 Acamanupo anancati taman ñoñünrrü naqui süübatai neherrti. Arrümanuma fariseorrü bapacheroma niquiubuma causane nauqui urabomati Jesús. Ñanquitioma pünanaquiti, namatü: —¿Urria bacura ümo bama maunrrocono au nanenese nesa macansacarrü?

11 Aiñumuti Jesús: —Supiarrtü anati taman abuturuqui naqui paquio niyaburrti nobirrama au cütubirri au nanenese nesa macansacarrü. ¿Aensapü chüsürotitüpü aiquiaübuti tanene au nanenese nesa macansacarrü?

12 Arraño tusio nurria aume que manrrtai nicuarrti ñoñünrrü pünanaqui taman nobirrarrü. Sane nauquiche urria uisamune arrüna urria au nanenese nesa macansacarrü.

13 Auqui nanti Jesús ümoti maniqui ñoñünrrü: —¡Aipesünaca nehe! Ipesünacatati maniqui ñoñünrrü. Au manu rratorrü urriante tato tacana arrümanu quiatarrü.

14 Arrümanuma fariseorrü caüma süromatü türüpo auqui manu esaquiti Jesús. Auqui baparioma causane uimia nauqui aitabairomati Jesús.

15 Pero arrti tusiatai ümoti. Sane nauquiche sürotitito auquimanu. Cütüpürrü genterrü sürotü isiuti. Isiu na namenrrti bacurarati ümo namanaiña bama maunrrocono.

16 Macuansomoconoti ümoma, tapü urapoimia isucarü bama macrirrtianuca.

17 Arrüna nisamutenti Jesús, ta nauqui acoco arrüna urapoiti tücañe profetarrü Isaías, nauquiche nanti:

18 Sane nurarrti Tuparrü: Tonenti naqui baserebioti iñemo y tacümanauncunuti sobi. Bien cuasürüti iñemo. Tonenti naqui ipucünuncatai icuatati. Tiene que rracüpu niyesa Espíritu au nausasürrti. Tiene que ito uraboiti isucarü macrirrtianuca causane niyücü nirracurrtaca aübuma.

19 Chüpuerurrüpü nauqui ahiti, ni atosibitipü, ni uratoquitipü yusiu cayaca.

20 Chübachebotipito chacu bama champüqui nicusüurrüma, ni uratoquitipü ümoti naqui tarucapae nisuchequirriti. Chübatachebotipü cheperrtü urriante uiti nanaiña arrüna urria au narrtarrti Tuparrü.

21 Y nanaiña genterrü icuqui na cürrü tiene que oncotü ümoti.

22 Auqui iquianamati esati Jesús maniqui taman ñoñünrrü naqui chasarapütü, y chüpuerurrüpü anitati, itopiqui anati taman choborese auti. Arrti Jesús bacurarati ümoti. Sürotitü choborese auquiti uiti. Sane nauquiche arrti maniqui ñoñünrrü asarati tato y puerurrü ito anitati tato.

23 Enterurrü manuma macrirrtianuca amoncoma acamanu cütobüsoma ui arrüna nisamutenti Jesús, namatü: —¿Taqui tonenti Cristo naqui cuabotü eanaqui nesarrti familiarrü David?

24 Nauquiche oncoimia bama fariseorrü arrüna sane, namatü: —Arrti naqui ñoñünrrü bacüpuruti ümo bama machoboreca auqui macrirrtianuca, solamenterrü itopiqui torrio üriacaboti uiti Beelzebú naqui üriatu bama machoboreca.

25 Pero arrti Jesús chauqui tütusiatai ümoti arrümanu ñapensacarrüma, nanti ümoma: —Supiarrtü ane taman nación. Arrübama mayüriabuca bahiyoma ümomantoe. Arrümanu nación chüpuerurrüpü urura, mameso nüriacarrü. Isiatai arrtü ane taman familiarrü o taman pueblurrü auna cauta tüboricomantai ümomantoe, chüpuerurrüpü urura, tiene que aiñarri.

26 Sane ito pasabo ümoti choborese, arrtü bacüpurutipü tanene auqui macrirrtianuca ümo bama machoboreca. Uirrtiatoepü mameso nüriacarrti, chüpuerurrüpü urura nicusüurrti.

27 Arraño amucanaño que arrüñü rracüpuca ümo machoboreca auqui macrirrtianuca ui nüriacarrti naqui yarusürürrü choborese. ¿Carü arrübama napanunecasa quitipü naqui üriacache arrüna uiche puerurrüma acüpuma tanene ümo machoboreca? ¿Aensapü ui nüriacarrti choborese ito? A ver te urama sane ümo arrüna napanitaca iñemo.

28 Pero arrtü ñemanauntu —nanti Jesús—, rracüpuca ümo machoboreca auqui macrirrtianuca ui nüriacarrti Espíritu Santo, naqui cuati esaquiti Tuparrü, auqui caüma tusiatai que chauqui türiabucati Tuparrü abarrüpecu.

29 Chüpuerurrüpü uiquiaübu nenarrirrti naqui tarucu nicusüurrti arrtü chütomoenotipü primero osoi.

30 Nantito Jesús: —Arrti naqui chocümanapü ichacuñü, tüboricotiatai iñemo. Arrti naqui chübatasurutipü ichepeñü ümo macrirrtianuca isiuñü, iñarrimiacata arrüba omirria.

31 Sane nauquiche sucanañü aume, que puerurrü arrimiaca tato aruqui nanaiñantai nomünantü aboi. Pero arrti naqui churriampatai nurarrti ümoti Espíritu Santo, chüpuerurrüpü ane marrimiacatarrü ümoti.

32 Arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü, arrtü anati naqui churriampatai nurarrti iñemo, ane marrimiacatarrü tato ümoti. Pero arrtü anati naqui churriampatai nurarrti ümoti Espíritu Santo, chüpuerurrüpü ane marrimiacatarrü tato ümoti, ni aunampü icu na cürrü, ni au napesepü ñana.

33 Nantito Jesús ümoma: —Arrtü ane taman suese urria, üta ito omirria. Tapürrtü ane taman suese churriampü, chomirriampito nütarrü. Sane nauquiche usuputacai suese ui nütarrü, arrtü urria o churriampü.

34 Sane ito arraño bama niñupariente noirroboca, chüpuerurrüpü urria arrüna napanitaca, itopiqui malorrü año. Arrüna ane au nuyausasü tone arrüna manitate.

35 Arrti ñoñünrrü buenurrü, manitanati arrüba omirria, itopiqui arrüba omirria abe au nausasürrti. Tapü arrti naqui ñoñünrrü malorrü, manitanati arrüba chomirriampü, itopiqui arrüba chomirriampü abe au nausasürrti.

36 Ñemanauncurratoe sucanañü aume: Ñana au manu nanenese nesa bacurrtacarrü, tiene que apacurrtario nanaiña arrüba chomirriampatai napanitaca tücañe.

37 Itopiqui tiene que apacurrta isiuqui arrüna napanitaca. Arrti naqui manitanatai ane nipünatenti. Pero arrti naqui besüro nurarrti, champü isane aübuti.

38 Auqui namatü ümoti Jesús manuma fariseorrü y arrümanuma maestro ümo nüriacarrü: —Maestro, suirranca nauqui asamu taman milagrorrü suisucarü, nauqui atusi suiñemo que arrücü ayecatü esaquiti Tuparrü.

39 Iñumutati Jesús manu nurarrüma: —Arrüna genterrü auna y arraño bien malorrü, chapaquioncañopü iyoti Tuparrü. Aurrianca amasarai señarrü y milagrorrü. Chüpuerurrüpü atorri quiatarrü señarrü y milagrorrü aume, cunauntañantai manu señarrü uiti profetarrü Jonás, arrüna pasabo tücañe ümoti.

40 Itopiqui arrti Jonás anancati cübobi manu yarusürürrü nopiocorrü, trerrü naneneca y trerrü tobiquia nacarrti ahu. Sane ito pasao iñemo arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü, tiene que yaca cütu eana cürrü trerrü naneneca y trerrü tobiquia.

41 Arrtü iñatai manu nanenese nesa bacurrtacarrü, arrümanuma mañoñünca auqui manu pueblurrü Nínive tücañe, atüraiyoma y uimia caüma uraboimia carrticurrü ümo na genterrü nesa arrüna tiemporrü. Itopiqui arrüma tücañe iñorronconomacü, numo anancati Jonás manunecanati ümoma, tapü asioma aübu arrüna churriampatai nisüboriquirrimia. Arraño caüma chaurriancapü apicocoroti naqui manrrü pünanaquiti Jonás, ta arrüñü.

42 Arrümanu ito paürrü nüriaburrü auqui tauna ümo mancarrü, atüraiyo ito ñana arrtü iñatai manu nanenese nesa bacurrtacarrü y uirri caüma urapoi carrticurrü ümo na genterrü nesa arrüna tiemporrü, itopiqui tone cuatü tücañe auqui iche nauqui onsaperio ñanunecacarrti Salomón. Arraño caüma chaurriancapü apicocoroti naqui manrrü pünanaquiti Salomón, ta arrüñü.

43 ‛Arrtü anati taman choborese aübo aiquiaüburutiyü auquiti taman ñoñünrrü, amencotiatai eana rroense auna cauta champü turrü, yapachequirrti arrüna cauta acansati. Arrtü chümatamünanatipü,

44 auqui caüma mapensarati: “Yeca tato au nipo, arrüna auquiche saliboñü”. Arrtü basücübücoti tato, icuñunutiti maniqui ñoñünrrü tacana arrone porrü bien sunucunu, bien coñocono y cücheca.

45 Auqui caüma sürotitü atasuti ümo bama siete maquiataca machoboreca manrrü malorrüma pünanquiti, nauqui aüroma ichepeti avivimia auti maniqui ñoñünrrü. Sane nauquiche manrrü churriampatai nisüboriquirrti. Sane tiene que apasa ümo na genterrü malorrü arrüna tiemporrü.

46 Nauquiche anancatiqui Jesús manitanati ümo genterrü, auqui iñatai nipiacütoti ichepe bama yaruquitorrti. Arrüma süsioma türüpo, rranrrüpüma aparimia aübuti.

47 Tamanti urapoiti isucarüti Jesús, nanti ümoti: —Napacüma y bama aruquitaiqui aboma auna türüpo, rranrrüma aparimia aübucü.

48 Pero arrti Jesús nanti ümoti maniqui urapoiti isucarüti: —¿Ñacusanempito nipiacü, y ñacubamapito bama masaruquitaiqui?

49 Auqui masamunuti señarrü ümo bama ñanunecasarrti, nanti ümoma: —Arrübama nirranunecasa tonema tacana nipiacü, y tonema bama masaruquitaiqui.

50 Itopiqui cualquierarrtiatai naqui icocota arrüna yacüpucurrti Iyaü, naqui anati au napese, tonenti saruqui y tone niquiasi y nipiacü. Sane nanti Jesús ümo genterrü.