Luke 19 in Chiquitano

1 Auqui iñataiti Jesús au manu pueblurrü nürirri Jericó. Pasaoti auqui manu.

2 Acamanu pohosoti taman ñoñünrrü rricurrü, nürirrti Zaqueo, naqui üriatu bama mayacobraca impuestorrü.

3 Rranrrtipü asaratiti Jesús, pero chüpuerurrtipü, itopiqui tarucapae macrirrtianuca, y arrti chimiantiatai.

4 Auqui sürotitü acusürüti yarucurrti isiu cutubiurrü arrüna auquiche tiene que apasati Jesús. Aüroti ape apü taman suese sicomoro.

5 Nauquiche tiñataiti Jesús acamanu, besüro narrtarrti ape ümoti, nanti ümoti: —Zaqueo, ariacu tato acü apuraurrücü, itopiqui caüma ñacansaca au napo.

6 Auqui arrti Zaqueo cuati acü apuraurrti. Yasuriurutiti Jesús au niporrti aübu tarucu nipucünuncurrti.

7 Ui arrüna sane arrtaimia arrübama macrirrtianuca, manitanama churriampü ümoti Jesús. Namatü: —¡Causane aürotitü acansati au niporrti maniqui tarucu nomünantü uiti!

8 Tapü arrti Zaqueo atüraiti esati Señor, nanti ümoti: —Señor, yacheca ümo bama pobrerrü cümuinta arrüna ane sobi, y arrüna isusüpütio pünanaquiti taman o rrencañaca, itorrimiata tato ümoti cuatro veserrü manrrü.

9 Auqui nanti Jesús ümoti: —One ataesübuca eanaqui nomünantü, Zaqueo, arrücü ichepe nanaiña naesa familiarrü. Ta arrücü ito aca eanaqui nesarrti familiarrü Abraham.

10 Arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü isecatü nauqui yapache y ñataesümunucu eanaqui nomünantü ümo bama aboma iche pünanaquiti Tuparrü.

11 Arrübama macrirrtianuca arrtaimia arrüna pasabo uiti Jesús. Auqui urapoiti isucarüma arrüna machepecatarrü, itopiqui tanati saimia Jerusalén. Au ñaquioncorrüma que au manu rratorrü üriabucati Tuparrü icu na cürrü uiti Jesús.

12 Nanti ümoma: —Anati taman ñoñünrrü rricurrü. Sürotitü au quiatarrü cürrü iche, nauqui aisamunutiyü yüriaburrti taha, y auquimanu rranrrti ayeti tato nauqui üriaburuti ümo bama pohoso au nicürrtiatoe.

13 Nauquiche chüsürotitüquipü, batasuruti ümo bama diezma imostorrti. Itorrimiatati ümo cadati taman taman monedarrü oro tarucapae nicuarrü. Nanti ümoma: “Apasamu negociorrü aübu na monirri cheperrtü iseca tato”.

14 Pero arrübama pohoso auqui nicürrti champürrtü rranrrüma nauqui yüriaburrti ümoma. Bacüpuruma isiuti comisión, nauqui uraboimia isucarüti sane: “Chüsuirrancapü nauqui üriaburü suiñemo”.

15 Pero arrti chauqui tüyüriaburrti taha au manu quiatarrü cürrü. Auqui süroti tato au niporrti. Nauquiche tiñataiti tato, batasuruti ümo manuma diezma imostorrti bama ümoche tücañe torrio monirri. Rranrrti atusi ümoti mantucubu ñacanasarrti cadati taman.

16 Arrti maniqui cusürübo itusiancanatiyü isucarüti, nanti: “Señor, nani namoni. Macanana sobi diez veserrü manrrü”.

17 Auqui arrti maniqui esache nanti ümoti: “Urriampae nachücoi. Arrücü buen mosorrücü. Acoconaunca aübu chimiantai monirri. Iñacü yüriaburrücü ñome diez puebluca”.

18 Cuati maniqui quiatarrü, itusiancanatiyü, nanti: “Señor, nani namoni, ane ñacanasarrü sobi cinco veserrü manrrü”.

19 Nanti yüriaburrü ümoti: “Arrücü ito yüriaburrücü sobi ñome cinco puebluca”.

20 Auqui cuatito maniqui quiatarrü, nanti: “Señor, carü nani namoni. Itomoenta icu nipiañuera, nauqui iñahübu.

21 Irruca aünanacü. Itopiqui tarucu nabrutucu. Acaca auquina cauta champü isane oncono obi. Arrianca ata auna cauta chancapü cütu obi”.

22 Auqui caüma nanti Señor ümoti: “¡Mosorrü marriquiatarrü! Ui arrüna uratoe yacheca aemo carrticurrü caüma. Tusio aemo que arrüñü tarucu nibrutucu. Rracaca auquina cauta champü isane oncono sobi, y rrataca auquina cauta champürrtü rrancütuca.

23 Causane chaiñatapü nimoni esa bama ipiaca atrabacama aübu, ümo arrtü tiseca tato au nipo, aitorrimiatapü tato iñemo aübu ñacanasarrü”.

24 Auqui nanti ümo manuma amoncoma acamanu: “Apiquiaübu pünanaquiti manu monirri. Apitorrimia ümoti maniqui ane uiti diez monedarrü”.

25 Auqui namatü ümoti: “Arrti te tütane uiti chama monirri”.

26 Auqui nanti Señor: “Sucanañü aume, arrti naqui ane uiti, torrio manrrü ümoti uübo. Tapü arrti naqui champü isane ümoti carübu pünanaquiti arrüna chimiantai ane uiti.

27 Tapü arrübama tüboricomantai isuatañü, bama chirranrrüpüma nauqui yüriaburrüñü, apiquiasama tauna, nauqui ataborimia isucarüñü.

28 Nauquiche tütacürusu arrüna nipiarirrti Jesús, pasaotito, niyücürrti au Jerusalén.

29 Tanati saimia manio pueblumanca nobürirri Betfagé y Betania, abe cutaquiquibo manu yiriturrü Olivo. Auquimanu bacüpuruti ümo bama torrüma ñanunecasarrti,

30 nanti ümoma: —Amecosi au manio poca abe taha saimia. Arrtü apiñatai taha, tabüco aboi bururrü arrüna champüti tüsüro chacu, ane tomoeno. Apisoquisüna y apiquia tauna.

31 Arrtü anati naqui nanti aume, ¿causane apisoquisüna manu bururrü? Amucanaño ümot sane: “Arrti Señor ane nümoche uiti”.

32 Auqui süromatü manuma torrü. Aiñanaimia taha. Tabüro uimia manu bururrü tacana nurarrti Jesús ümoma.

33 Nauquiche tüsoquisüro uimia, cuamatü manuma iyabuche, namatü: —¿Causane apisoquisüna manu bururrü?

34 Aiñumuma: —Arrti Señor ane nümoche uiti.

35 Auqui chebatai uimia. Sürotü uimia manu bururrü esati Jesús. Aiñanaimia. Iñatama naibirrimia chacu. Atobüti Jesús chacu.

36 Sürotitü. Isiu arrüna namenrrti arrübama macrirrtinuca ipiacumainquiatama naibirrimia isiu cutubiurrü cümenuti.

37 Nauquiche tütaboma saimia nicümama manu yiriturrü Olivos, namanaiña bama icocoromati ui nipucünuncurrüma iñanaunumati Tuparrü, itopiqui tarrtaimia nanaiña arrüba milagrorrü uiti Jesús.

38 Namatü sane: —Tari anaunuti naqui yüriaburrü, naqui cuati au nürirrti Tuparrü. Tari pucünuñama bama aboma au napese. ¡Gloria ümoti Bae Tuparrü!

39 Eana manu genterrü aboma bama fariseorrü, namatü: —Maestro, aicuansomocosoma bama cuamatü asiucü.

40 Tapü arrti Jesús iñumutati, nanti: —Sucanañü aume, arrtü etayoimia bama, seguramente botosibico arrüba canca, opiñanaunuñü.

41 Aiñanainti manrrü taha arrüna auquiche atusi Jerusalén. Nauquiche asaratitü ümo pueblurrü areoroti itacu bama pohoso,

42 nanti: —Chentienderrüpü año bama macrirrtianuca au na pueblurrü Jerusalén au na nanenese arrüna uiche urriampü caüma nabaca. Pero caüma chauqui chüpuerurrüquipü atusi aume arrüna torriobopü aume.

43 Cuantionqui naneneca chomirriampü aume. Arrübama aubesa enemigorrü süromatü itupecu naubesa pueblurrü, nauqui ahimia aume.

44 Nanaiña pueblurrü tiene que añarri. Namanaiña auconca bama pohoso. Ni tamampü canrrü oncono onü quiatarrü, itopiqui chütusiopü aume que arrti Tuparrü rranrrti ayurati aume.

45 Auqui sürotitü Jesús au niporrti Tuparrü. Penecoma uiti bama mapaventecana y bama macomporara acamanu.

46 Nanti ümoma: —Icu Nicororrü nantü sane: “Sane nanti Tuparrü: Nipo ane ümo meancarrü”. Pero aboi caüma apiñata tacana nipo bama macusüpüca.

47 Naneneca ñanunecacarrti Jesús au niporrti Tuparrü. Pero arrübama üriatu bama sacerdoterrü y bama manunecana nüriacarrü y bama mayüriabuca bapacheroma niquiubuma, causane nauqui aitabairomati Jesús.

48 Pero champürrtü tabüco uimia, itopiqui namanaiña macrirrtianuca aboma onsapetioma nurria nurarrti Jesús.