Luke 17 in Chiquitano

1 Nanti Jesús ümo bama ñanunecasarrti: —Ane nantarrü macocotorrü oemo, nauquipü uisamune nomünantü. Pero taquisürütiatai naqui uiche aiñanti macocotorrü.

2 Manrrüpü urria arrtü tomoeno canrrü sürümanarrü itüti, nauqui aruraüburumati au narubaitu turrü, tapü asioti achetiqui macocotorrü ümo bama icocoromañü.

3 Amasasai nurria autacuapatoe. Arrtü arrti aruqui masamunuti nomünantü aemo, aicuansomocosorrti. Arrtü iñorronconotiyü ui nura, airrimiaca manu nomünantü aübuti.

4 Arrtü siete veserrü masamunuti nomünantü aemo au taman sapese, y siete veserrü cuati airrimiacati tato aübucü, arrücü tiene que airrimiaca tato aübuti.

5 Arrübama apostolerrü namatü ümoti Señor: —Ayura suiñemo, nauqui manrrü sopipia somoncatü ümoti Tuparrü.

6 Auqui nanti Señor ümoma: —Arrtü amoncatüpü pario ümoti Tuparrü, puerurrüpü amucanaño ümo na suese sicomoro sane: “Aiquiaübusü auquina, suese. Acosi cümuinta narubaitu turrü”. Icocotapü manu suese arrüna napacüpucu.

7 Supi arrtü anati taman patrón. Anati imostorrti. Aübapae aiñanainti tato maniqui imostorrti auqui ñanaunrrü, o auqui yacuiracarrti yutacu nobirraca. ¿Aensapü nanti patrón caüma ümoti sane: “Apasai, atümo nauqui aha primero rropünanaquiñü?”

8 No, chüpuerurrüpü sane nurarrti. Ta nanti ümoti sane: “Apema iñemo nauqui irra. Arrtü tüchauqui nirraca, atococa caüma aha y acha”.

9 Champü nümoche achampiencati patrón ümoti itacu arrüna isamutenti isiu yacüpucurrti, itopiqui mosorrti te.

10 Sane ito arraño amucanaño ümoti Tuparrü sane: “Arrüsomü mosorrü somü. Champüapae supaserebiqui, itopiqui solamenterrü sopicocota arrüna nacüpucu”.

11 Arrti Jesús amencotiqui, niyücürrti au Jerusalén. Pasaoti auqui manio cüca Samaria y Galilea.

12 Nauquiche tiñataiti au manio poca cuamatü cümenuti bama diez mañoñünca maunrrocono ui leprarrü. Rranrrü apore nañeturrüma. Tochencoma iche pünanaquiti.

13 Tosibocoma ümoti, namatü: —¡Jesús, maestro, apucüru suichacu!

14 Asaratitü Jesús ümoma, nanti ümoma: —Amecosi apitusiancanaño isucarü bama sacerdoterrü, nauqui uraboimia, que turrian tato aume. Nauquiche süromatü, urriancama tato auqui namenrrüma.

15 Auqui tamanti eanaquimia basücübücoti tato esati Jesús, ñanauncurrti ümoti Tuparrü aübu ñanitacarrti fuerte.

16 Bachesoiyoti esati Jesús, machampiencanati ümoti. Arrti naqui ñoñünrrü samaritanurrti.

17 Auqui nanti Jesús: —Canapae diezma bama urriancama tato sobi. ¿Cautamo nacarrüma bama maquiataca nueve?

18 Arrti naqui ñoñünrrü extranjerurrti. Tonentiatai naqui basücübücoti tato, nauqui achampiencati ümoti Tuparrü.

19 Auqui nanti ümoti maniqui ñoñünrrü: —Atüsai, acosito. Chauqui turriancü tato, itopiqui aicococañü.

20 Arrübama fariseorrü ñanquitioma pünanaquiti Jesús auche ñana üriabucati Tuparrü. Aiñumuti Jesús, nanti ümoma: —Arrüna nüriacarrti Tuparrü chüpuerurrüpü basarai.

21 Chüpuerurrüpü usucana oñü: “Auna nacarrü”, ni “Tahapü nacarrü”. Itopiqui chauqui tütane abarrüpecu.

22 Auqui nanti Jesús ümo bama ñanunecasarrti: —Iñatai ñana manu tiemporrü aurriancapae amasarañü, arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü, pero chüpuerurrüpü.

23 Namatü ñana: “Chauqui tiñataiti tato Cristo, anati auna, o anati taha”. Tapü amecatü isiuma, tapü apicocota nurarrüma.

24 Itopiqui arrtü iseca tato, isecatü tacana arrone masünaca icu napese. Tütusio tone manu nanenese nisequi tato.

25 Pero primero tiene que ichaquisürü y chiyasuriurupümañü bama macrirrtianuca arrüna tiemporrü caüma.

26 Arrtü iseca tato ñana pasabo tacana arrüna pasabo tücañe nauquiche süboricotiqui Noé.

27 Namanaiña basoma y chaboma y pohosoma ito. Pero nauquiche tüsürotitü Noé au arca, auqui cuatü manu turrü onüma, y namanaiña coiñoma.

28 Sane ito pasabo tücañe au nitiemporrti Lot. Basoma, chaboma, macomporarama y mapaventecanama, mancüturuma y masamunuma poca.

29 Pero nauquiche sürotitü Lot auqui manu pueblurrü, auqui paquio pese y asufre auqui napese. Coiñoma namanaiña uirri.

30 Sane ito pasabo ñana au manu nanenese arrtü iseca tato, arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü. Tabücomantai macrirrtianuca ui carrticurrü.

31 Arrti naqui tabüco chacu niporrti au manu nanenese, tapü süroti tatopo iyo nenarrirrti. Arrti naqui tabüco au ñanaunrrü, tapü süroti tato au porrü.

32 Apaquionsaño ümo manu pasabo ümo nicüpostoti Lot.

33 Arrti naqui chirranrrüpü aenso nisüboriquirrti auqui niyaca, coiñoti ñana. Tapü arrti naqui coiño ichopiquiñü, süboricoti au napese ñana.

34 Arrümanu tobirri ñana aboma torrüma barücüroma icu taman cürurrü. Tamanti uturuquimia camperoti au napese, pero arrti quiatarrü onconoti.

35 Abe ito torrü paüca patubarrio chépe. Taman campero, quiatarrü oncono.

36 Aboma ito torrüma mañoñünca au ñanaunrrü batrabacarama. Tamanti camperoti au napese, arrti quiatarrü onconoti.

37 Ui arrüna sane oncoimia, ñanquitioma pünanaquiti Jesús: —¿Señor, cauta pasabo ñana arrüna sane? Iñamutati Jesús ui machepecatarrü: —Auna cauta abe niñucuntu ba coiño, acamanu ito apiyoberabaraño parrupaquiquia. (Auna cauta aboma bama malorrü, acamanu ito cuatü carrticurrü uiti Tuparrü.)