Luke 13 in Chiquitano

1 Au manio nananeca iñataimia esati Jesús mañoñünca. Uraboimia isucarüti causane uiti yüriaburrü Pilato ümo manuma mañoñünca auqui manu cürrü Galilea. Ta taborioma uiti, numo macumananama numuquianca ümoti Tuparrü au niporrti Tuparrü. Arapara notorrüma ichepe nomoto manio numuquianca.

2 Arrti Jesús nanti ümoma: —Arraño napaquionco que pasao sane ümo bama auqui Galilea, itopiqui arrüma ane manrrü nomünantü uimia pünanaqui bama maquiataca pohoso taha.

3 Pero sucanañü aume, arraño arrtü chapiñorroncocañopü, pasao aume isiatai tacana ümoma.

4 Amoncoi ito nüri manuma dieciocho mañoñünca, coiñoma nauquiche taübüco onüma manu torerrü au Siloé saimia Jerusalén. Napaquionco caüma pasao ümoma sane, itopiqui ane manrrü nomünantü uimia pünanaqui bama maquiataca pohoso au Jerusalén.

5 Pero sucanañü aume, arraño arrtü chapiñorroncocañopü, pasao aume isiatai.

6 Urapoitito Jesús isucarüma arrüna machepecatarrü: —Tamanti ñoñünrrü mancüturuti taman suese higuera au niyorrti. Numo tüsunaun, sürotitü asaraiti, arrtü ütau. Pero champü nütarrü.

7 Auqui nanti ümoti maniqui bacuirara itacu niyorrti: “Tabe trerrü añoca nisequi yapache nüta na suese, pero ta champü. Aitüsüna, itopiqui champü nümoche ane auna”.

8 Auqui nanti maniqui bacuirara itacu ñanaunrrü: “Señor, asio sane na suese arrünainqui añorrü. Icüncana cürrü y yachera naha bacarrü itupecu.

9 Auqui caüma rrepente ütao. Perorrtü champü, auqui caüma tüsüro”.

10 Taman nanenese nesa macansacarrü anancati Jesús manunecanati au taman porrü sinagoga.

11 Acamanu ananca manu paürrü tütabe dieciocho añorrü ñaunrrococorrü uiti choborese. Poboro, chüpuerurrüpü aipesünacanü.

12 Nauquiche asaratitü Jesús ümo manu paürrü, itasutati y nanti ümo: —Rracurara aemo, paürrü.

13 Auqui iñatati neherrti onü. Auquimanu urriante tato manu paürrü, y puerurrü abesü tato. Auqui iñanaunuti Tuparrü, machampiencana ümoti.

14 Pero arrti maniqui yüriaburrü au manu sinagoga tüboricoti, itopiqui bacurarati Jesús au manu nanenese nesa macansacarrü. Nanti ümo genterrü: —Abe seirri naneneca nauqui batrabaca. Au manio naneneca puerurrü abetü nauqui curabo año. Pero au na nanenese nesa macansacarrü churriampü.

15 Auqui nanti Señor ümoti: —¡Ñapanrrücü! ¿Aensapü chapisoquisünatapü naupabu buyese y naupabu bururrü au na nanenese nesa macansacarrü, nauqui amenotü apichamanio turrü?

16 Tapü arrüna paürrü auqui nesarrti familiarrü Abraham tütabe dieciocho añorrü nacarrü tacana tomoeno uiti choborese ui norrocorrü. Urriantai te isoquisüna au na nanenese nesa macansacarrü.

17 Ui arrüna nurarrti Jesús sane, namanaiña cüsoboma, bama tüborico ümoti. Pero arrüna genterrü pucünuña ui arrüna arrtaimia y ui arrüna isamutenti Jesús.

18 Manunecanati Jesús ümoma, nanti: —¿Tacanachepü naca arrünarrtü üriabucati Tuparrü oemo? ¿Aübuchepü ichepeca?

19 Ta tacana arrone niyo mortasa. Tamanti ñoñünrrü iñatati cütu au niyorrti. Auqui ubaüro, sunaun cheperrtü sürümanarrü suese. Cuantio nutaumanca pasumenunu apü nipiarrü.

20 Nantito Jesús: —¿Aübuchepü ichepeca arrünarrtü üriabucati Tuparrü oemo?

21 Ta tacana arrone levadura, arrüna süro eana tubarrirri ui taman paürrü, cheperrtü nanaiña manu masa tusabo uirri.

22 Arrti Jesús niyücürrtiqui au Jerusalén. Pasaoti auqui manio puebluca y poca, ñanunecacarrti ümo bama pohoso, niyücürrti au Jerusalén.

23 Tamanti ñanquitioti pünanaquiti: —¿Señor, taqui mümanamantai bama taesüburuma eanaqui nomünantü? Iñumutati Jesús ui machepecatarrü apü tururrü:

24 —Tari apapasa auqui manu tururrü tunumusiña. Sürümanama bama rranrrüma aüromatü auqui, pero chüpuerurrüpü.

25 ‛Arrti naqui ipoche atüraiti nauqui aiñamati ñana. Tapü arraño caüma abaca türüpo. Apiyotobaita tururrü, amucanaño: “Señor, aiyaübu naturu suiñemo”. Auqui iñumutati: “Chütusiopü iñemo auquiche año”.

26 Auquimanu caüma amucanaño: “Amonco somü subaca aübucü y suichaca ito. Anunecaca suiñemo isiu cayaca au sobesa pueblurrü”.

27 Auqui iñumutati tatito: “Chauqui tüsucanañü aume, chütusiopü iñemo auquiche año. Amecosi auquina yesaquiñü namanaiña bama apisamute nomünantü”.

28 Abareoca caüma. Botoquio namo ui arrüna amasacatü ümoti Abraham, ümoti Isaac, ümoti Jacob y ümo namanaiña bama profetarrü, aboma auna cauta üriabucati Tuparrü, tapü arraño taupeneca türüpo.

29 Itopiqui cuamatü macrirrtianuca auqui maquiütürrü, y auqui mancarrü, auqui tansürü y auqui nimümürrü, nauqui atümoma aama auna cauta ane nüriacarrti Tuparrü.

30 Sane arrübama chütonempatai au napaquionco, caüma cusürüboma ñana aye uimia esati Tuparrü. Tapü arrübama sürobotü au napese au napaquionco chiyebopü uimia.

31 Arrümanu nanenese iñataimia manuma fariseorrü esati Jesús, namatü ümoti: —Acosi auquina, itopiqui arrti Herodes rranrrti aitabairotiyü.

32 Arrti Jesús iñumutati nurarrüma: —Amecosi aburaboi isucarüti maniqui picarurrü arrüna sane nisura: Caüma y tubaca rracüpuca tanene ümo bama machoboreca y rracuraca ümo bama maunrrocono. Pürücü tubaca tacürusu nirracuraca.

33 Pero yücatüqui, caüma y tubaca y pürücü tubaca, niyücü au Jerusalén. Itopiqui arrtü itabairomañü tiene que ison au Jerusalén, tacana ito bama maquiataca profetarrü tücañe.

34 ‛¡Causanempito ui bama pohoso auqui Jerusalén! Ta uimia taborioma bama profetarrü tücañe y yaruruma oboi canca bama yacüpusurrti Tuparrü. Chaübopü nirranca oberabama sobi, tacana arrone curubasürrü oberabara uirri naübosirri iquiana nipiarrü, pero arrüma chirranrrüpüma.

35 Arrüna niporrti Tuparrü au nesarrüma pueblurrü oncono caüma uiti Tuparrü. Auqui caüma chüpuerurrüpü asaramañünqui tato, cheperrtü tiñata manu nanenese auche ñana namatü iñemo: “Tari anaunuti naqui cuati au nürirrti Tuparrü”.