Luke 10 in Chiquitano

1 Nauquiche tübupasao nanaiña arrüna sane, arrti Señor matacümanauncunutito ümo bama setenta, nauqui aüromatü taiquiana torrüma auqui nanaiña poca y puebluca, arrüba auquiche tiene que apasatiqui.

2 Urapoiti isucarüma arrüna machepecatarrü: —Ñemanauncurratoe sucanañü aume, chama arrüna iyebo au ñanaunrrü. Tapü bama matana mümanamantai. Sane nauquiche apanqui pünanaquiti naqui iyoche, nauqui acüputi bama trabajadorerrü, nauqui atama. (Arrübama choncoipü nürirrti Jesús tonema tacana ñanaunrrü. Arrübama urapoimia nürirrti Jesús tonema tacana bama matana.)

3 Icüpucaño tacana arrone nobirramanca omeana nuitümüca.

4 Tapü apacaca pusanese ausübo naumoni, ni sapaturrüpü. Tapü yabaiturrü napapariqui aübu bama apicuñucama isiu cutubiurrü.

5 Arrtü apiñatai au taman porrü, apanqui nurria ümo bama pohoso. Amucanaño sane: “Taiquiana urria nabaca uiti Tuparrü”.

6 Arrtü yasutiuma napanquiqui, urria nacarrüma. Tapürrtü chiyasutiupüma, chücurusüopüma aboi.

7 Arrtü alojabo año au taman porrü, abasiquia acamanu. Auba y aucha arrüna torrio aume uimia. Itopiqui arrti naqui trabajador tiene que apacama ümoti. Tapü amamenca au pocatai.

8 Arrtü apiñatai au taman pueblurrü auna cauta yasuriuruma año, auba y aucha arrüna torrio aume uimia.

9 Apacura ümo bama maunrrocono arrtü aboma acamanu. Amucanaño ümo bama pohoso: “Arrti Tuparrü üriabucati abarrüpecu caüma”.

10 Pero arrtü apiñatai au taman pueblurrü auna cauta chirranrrüpüma asuriuruma año, amecosi isiu cayarrü amucanaño sane:

11 “Arrüna cütorrü auqui naubesa pueblurrü sopicütobita cütüpüqui suipope, nauqui atusi ta ane napipünate. Pero chauqui tütusio aume, arrti Tuparrü üriabucati caüma”.

12 Au manu nanenese nesa bacurrtacarrü ñana torrio carrticurrü ümo manuma pohoso acamanu, manrrü fuerte nurria pünanaqui manu carrticurrü torrio ümo bama pohoso au manu pueblurrü Sodoma tücañe, bama tarucu nomünantü uimia. Auqui süromatü manuma setenta.

13 ‛Autaquisürücatai bama pohoso auqui Corazín y Betsaida. Arrübama pohoso au manio puebluca Tiro y Sidón tarucu nomünantü uimia tücañe. Pero arrtü nampü omirriante arrüba milagrorrü taha tücañe, coboipü aiñorronconomacü, aibibomampü luto y manrrü tübütürrü itama, na atusi ta orronrrü ümoma.

14 Pero arrtü iñatai manu nanenese auche bacurrtarati Tuparrü, arraño apasutiu manrrü carrticurrü pünanaqui na genterrü auqui Tiro y Sidón.

15 ¿Carü arraño bama pohoso au Capernaum. Napaquioncopü tarucu manauncurrü aume, abu tiene que aupene au nusutu cürrü auna cauta aboma bama macoiñoca.

16 ‛Suraboira aume, bama nirranunecasa: Arrtü oncoimia nabura, ta tacanarrtü oncoimia nisura. Y arrtü chiyasuriurumapü año, chiyasuriurupümañü ito. Arrti naqui chiyasuriurupüñü, chiyasuriurutipito naqui uiche aicüpuruñü.

17 Auqui basücübücoma tato manuma setenta. Iñataimia tato esati Jesús. Tarucu nipucünuncurrüma. Namatü: —Señor, hasta machoboreca macoconaunrrüma suiñemo, arrtü supacüpuca ümoma au nüri.

18 Nanti Jesús ümoma: —Ñemanauntu arrüñü yasacatü isiuti choborese paquioti auqui napese tacanarrtü masünaca.

19 Torrio sobi aume abüriacabo nauqui puerurrü apicümone onü noirroboca y onü nupataca, y nauqui apacana ümoti choborese. Champü causane uiti aume.

20 Pero tapü tarucapae naupucünuncu ui na ñacoconauncurrti choborese aume. Aupucünu manrrü ui arrüna ane corobo nabüri au napese.

21 Au manu rratorrü tarucu nipucünuncurrti Jesús uiti Espíritu Santo. Nanti sane: —Iñanauncü Iyaü, itopiqui ane nüriaca au napese y icu na cürrü. Arrüna nüriaca ananca anecana obi, pero caüma aitusiancata isucarü bama chitonempümantai. Tapü ümo bama tarucu nitusiquirri ümoma y bama ipiacamampae au ñaquioncorrüma aiñanecata. Sane te Iyaü, aiñata isiu narrianca.

22 ‛Arrti Iyaü itorrimiatati nanaiña iñemo arrüba omirriante uiti. Arrüñü Aütorrti. Champüti manrrü isuputarañü, cunauntaiñati Iyaü. Champütito naqui isuputaratiti Iyaü, cunauntaiñañüantai, arrüñü Aütorrti. Y arrüñü itusiancacati ümo bama irranca, nauqui aisuputaramatito.

23 Auquimanu asaratitü ümo bama ñanunecasarrti. Nanti ümoma: —Urriampae nabaca, itopiqui amarrtai arrüna isamute.

24 Itopiqui sucanañü aume, sürümanama bama profetarrü y bama mayüriabuca tücañe rranrrüma asaraimiapü arrüna amarrtai caüma, pero charrtaipüma. Rranrrüma ito oncoimiapü arrüna amoncoi sobi, pero choncoipüma.

25 Tamanti manunecana nüriacarrü sürotitü esati Jesús nauqui aiñanti macocotorrü ümoti. Ñanquitioti pünanaquiti: —Maestro, ¿causane sobi nauqui aye sobi taha au napese auna cauta champü nitacüru nisüboriqui?

26 Arrti Jesús iñumutati: —¿Ura sane arrüna corobo nüriacarrü? ¿Isane arrüna lehebocü?

27 Nanti maniqui ñoñünrrü: —Nantü sane: Tari cuasürüti aemo Señor, naqui Tuparrü, aübu nanaiña nausasü, aübu nanaiña nausüpü, aübu nanaiña nacusüu y aübu nanaiña naquionco, y tari cuasürütito aemo asüborisapa tacana arrüna nacua aemoantoe.

28 Auqui nanti Jesús ümoti: —Tusio nurria aemo. Arrtü aisamute arrüna sane, iyebo obi auna cauta champü nitacüru nasüboriqui.

29 Tapü arrti maniqui maestro rranrrti acanati ui ñanitacarrti. Nanti ümoti Jesús: —¿Ñacutipü naqui isüborisapa, naqui tiene que acuasürüti iñemo?

30 Auqui urapoiti Jesús arrüna sane isucarüti: —Tamanti ñoñünrrü sürotitü auqui Jerusalén au Jericó. Isiu cutubiurrü enoti ui bama macusüpüca. Iquiaübutama pünanaquiti nanaiña arrüna ane uiti, hasta naibirrti sürotü uimia. Ipubairomati. Auqui besüburuma. Onconoti uimia simia niconcorrti.

31 Rrepenteatai cuati taman sacerdoterrü isiuqui manu cutubiurrü. Asaratitü ümoti maniqui ñoñünrrü acü. Champü nümoche uiti. Pasaotiatai.

32 Tücoboi pario niyücürrti, pasaotito auquimanu taman ñoñünrrü levitarrü. (Arrübama levitarrü ayuranterrüma au niporrti Tuparrü.) Asaratitü ümoti maniqui ñoñünrrü acü. Pasaotito.

33 Auqui cuati taman ñoñünrrü samaritanorrü isiuqui manu cutubiurrü. (Arrübama samaritanorrü chücuasürüpüma ümo bama israelitarrü.) Nauquiche asaratitü ümoti maniqui ñoñünrrü acü, pucürusuti itacuti.

34 Sürotitü esati. Acurati ümo manio nobüriturrü ümoti ui nasaite y vinorrü. Aicümurriancati manio obürio. Auqui aiquiamperotiti chacu niyaburrti bururrü. Aürotitü aübuti auna cauta ane alojamientorrü. Acamanu bacuirarati itacuti.

35 Au manu quiatarrü nanenese tirranrrti aürotitü maniqui samaritanorrü. Bapacarati torrü monedarrü ümoti maniqui esache alojamientorrü, y nanti ümoti: “Acuira itacuti naqui ñoñünrrü. Arrtü bacarrtarati manrrü apünanaquicü, rrapacaca aemo, arrtü yapasaca tato auquina”.

36 Auqui ñanquitioti Jesús pünanaquiti maniqui maestro: —¿Ñacuti eanaqui manuma trerrü isamutenti urria ümoti manqui obürio ümoti, tacana ümoti ñemanauncurratoe isüborisapatarrti?

37 Nanti: —Arrti maniqui pucürusu itacuti. Auqui nanti Jesús ümoti: —Acosi aisamune isiu.

38 Sürotitito Jesús. Iñataiti au manio poca. Acamanu ane taman paürrü nürirri Martarrü. Yasuriuruti au niporrü.

39 Ane ito naruquirri, nürirri Mariarrü. Arrüna Mariarrü tümonso esati Jesús, nauqui onsaperio ñanunecacarrti.

40 Tapü Martarrü ananca aübu tarucapae yachücoi au porrü. Auqui sürotü esati Jesús, nantü ümoti: —Señor, ¿champü nümoche obi na tamañü rratrabacaca? Aicüpu na nisaruqui, nauqui ayura iñemo.

41 Pero arrti Jesús iñumutati nurarrü, nanti ümo: —Marta, Marta, arrücü tarucapae penarrü obi iyo arrüna ausüratia nachücoi.

42 Pero sucanañü aemo, ane arrüna manrrü urria bachücoboibo: oñonsaperio nurarrti Tuparrü. Arrüna Mariarrü naruqui iyebo uirri arrüna manrrü urria, champüti puerurrü aiquiaübu pünanaqui.