Acts 28 in Chiquitano

1 Numo turria tato supaquionco, sopipiate nüri manu cürrü cümüinta turrü, nürirri Malta.

2 Arrübama pohoso acamanu quiatarrü ñanitacarrüma, pero manquioma nurria suiñemo. Maunrrimianama pese chama suiñemo, itopiqui rrobeoca, tarucu rrimianene suiñemo.

3 Auqui arrti Pablo macanati niyupa sueca, nauqui aiñanti oto pese. Au manu rratorrü tobüco noirroborrü omeanaqui ui nipequi pese. Ositoi neherrti.

4 Acamanu bama pohoso ane nituparrüma, nürirri “Bacurrtacarrü”. Numo asaramatü ümo manu noirroborrü ane apü neherrti Pablo, namatü ümomantoe: —Arrti naqui ñoñünrrü canapae yatabayorrti. Taesüburuti eanaqui turrü, pero caüma arrüna tuparrü Bacurrtacarrü chirranrrüpü na asüboriti naqui ñoñünrrü.

5 Pero arrti Pablo yarutaübutati oto pese manu noirroborrü. Champü yacheurrü ümoti.

6 Arrübama maquiataca barrüperarama caüma arrtü quichusabo neherrti, arrtü coiñoti uirri. Tücoboi yarrüperacarrüma, urriainqui ümoti Pablo. Auqui campiabo ñapensacarrüma, namatü caüma: —¡Canapae tuparrti naqui ñoñünrrü!

7 Acamanu saimia ane taman nerrtancia. Arrti maniqui esache yüriaburrti au manu cürrü Malta, nürirrti Publio. Yasuriuruti somü. Yasaparati somü ñome trerrü naneneca.

8 Au manio naneneca arrti yaütoti Publio orro cübobiti, pacütayoti. Auqui arrti Pablo sürotitü esati. Meaboti itacuti. Iñatati neherrti itati. Auqui urriancati tato.

9 Ui arrüna sane cuamatito bama maqiataca maunrrocono eanaqui bama pohoso auqui manu. Arrüma ito urriancama tato uiti Pablo.

10 Sane nauquiche tarucu suisua ümoma. Numo tüsuirranca somenotito auqui manu, macumananama suichapiquibo.

11 Trerrü panca subaca au manu cürrü Malta. Ane acamanu taman barco auqui Alejandría, itopiqui chüpuerurrüpü viajabo isuqui turrü arrümanu nitiempo rrimianene y tarucu maquiütürrü. Arrümanu barco nürirri “Bama Matocaca”. Numo tüpasao nitiempo maquiütürrü, somecapo au manu barco. Somenotito auqui manu isuqui turrü.

12 Sopiñatai au manu pueblurrü Siracusa. Subaca acamanu ñome trerrü naneneca.

13 Auqui manu somenotito isiuqui nabeurrü. Sopiñatai esa manu pueblurrü Regio. Au quiatarrü nanenese bausücüro pario auqui mancarrü. Uirri sopiñatai au manu pueblurrü Puteoli iyau torrü naneneca.

14 Acamanu sopicuñucama bama icocoromati Jesús. Namatü suiñemo: —Abasiquia auna sobesa ümo taman semana. Auqui subasiquia esama ümo taman semana. Auqui manu somecatü acü au manu pueblurrü Roma.

15 Arrübama suisaruquitaiqui au nürirrti Jesús au Roma toncoimia, tiene que sopiñanai esama. Cuamatü suisümenu hasta manio poca, nürirri Foro de Apio y Trerrü Taverna. Numo asaratitü Pablo ümoma, machampiencanati ümoti Tuparrü, pucünañati, auqui arucu tato ümoti.

16 Sane sopiñatai au Roma. Torrio ümoti Pablo na aviviti au taman porrü aübuti taman sortaborrü, nauqui acuirati itacuti.

17 Bupasao trerrü naneneca. Auqui tasuruma uiti Pablo bama üriatu bama israelitarrü au Roma. Iñataimia esati. Manitanati Pablo ümoma, nanti: —Bueno, bama masaruquitaiqui, arrüñü champü causane sobi ümo noesa genterrü Israel, ni rranitapito churriampü ñome arrüba nesarrüma costumbrerrü bama uyaütaiqui tücañe. Pero ta iñenomañü manuma mayüriabuca au Jerusalén. Itorrimianamañü ümo bama rromanorrü.

18 Arrüma bacurrtarama saübuñü. Auqui rranrrümapü aiñemecanamañü, itopiqui champü isane nipünate nauqui aitabairomañü.

19 Pero arrübama israelitarrü chichübopümacü. Sane nauquiche sucanañü: “Irranca yerotü esati yarusürürrü yüriaburrü César, na acurrtati saübuñü”. Pero champürrtü irranca suraboma bama niyesa genterrü Israel isucarüti César.

20 Sane nauquiche rraemeca abapa, nauqui rrapari abaübu. Itopiqui arrüñü yaca au preso auqui naca arrüna icococati Cristo, naqui ümoche barrüperaca, arroñü bama israelitarrü.

21 Auqui namatü ümoti: —Champürrtü bacüpuruma suiñemo quichonimiacarrü auqui Judea aübu manitacarrü aemo, ni aiñanaimiapü bama suisaruquitaiqui auqui taha, uraboimia arrüna ünantü obi.

22 Pero suirranca te atusi suiñemo isane arrüna nanunecaca. Somoncoi que ünantü ümo macrirrtianuca, uratoquioma ümo bama icocotama au nanaiñantai.

23 Auqui iñocotama ümo quiatarrü nanenese arrümanu sane. Au manu nanenese iñataimia bama israelitarrü sürümanama esati Pablo. Arrti manitanati ümoma. Comensaboti anitati auqui tansürü hasta au tobirri. Urapoiti isucarüma arrüna causane arrtü üriabucati Tuparrü oemo. Leheboti isucarüma arrüna nüriacarrü corobo uiti Moisés y Nicororrü ui bama profetarrü tücañe, nauqui puerurrüma aicocoromati Jesús.

24 Aboma eanama bama icocotama nurarrti, tapü arrübama maquiataca chicocotapüma.

25 Sane caüma chichepepü ñapensacarrüma. Tirranrrü aüromatü auqui manu. Auqui nanti Pablo ümoma: —Ñemanauncurratoe nurarrti Espíritu Santo ümo bama uyaütaiqui turuquiti profetarrü Isaías tücañe. Nanti sane:

26 Sane nanti Tuparrü: Acosi esa na genterrü, ucanü ümoma sane: Amonsapecatai, pero chiyebopü aboi. Amasacatü, pero chamarrtaipü.

27 Itopiqui arrübama macrirrtianuca chirranrrüpüma acoconauma. Cuestarrü ümoma onsaperioma nurarrti Tuparrü, tacanarrtü iñamatama nirrtorrüma, tapü asaramatü, y itamurriquiatama ito numasurrüma, tapü oncoimia. Chiyebopü uimia nisura. Sane nauquiche champürrtü iñorronconomacü, arrüñü Tuparrü chüpuerurrüpü rracura ümoma.

28 Nantito Pablo: —Suraboira ausucarü arrüna sane: Taesüburuma caüma uiti Tuparrü bama chütüpü israelitarrüma. Arrüma te icocotama nurarrti.

29 Auqui süromatü esaquiti Pablo bama israelitarrü, nuratoquiquirrimia ümomantoe.

30 Arrti Pablo bavivicoti au manu porrü ñome torrü añoca. Champüti naqui asioti icuatati. Buenurrti ümo namanaiña bama cuamatü apasearamati.

31 Urapoiti isucarüma nanaiña arrüna nüriacarrti Tuparrü aübu narucurrü ümoti. Urapoitito que arrti Jesús Señorti.