Acts 24 in Chiquitano

1 Numo tübupasao cinco naneneca, iñataiti Ananías au Cesaréa, naqui yarusürürrü sacerdoterrü, aübu bama mümanamantai mamayoreca y aübuti maniqui taman ñoñünrrü, nürirrti Tértulo. Arrti tusio nurria ümoti nüriacarrü nesa bama rromanorrü. Süromatü esati Félix nauqui urabomati Pablo.

2 Maemencoti Félix iyoti Pablo. Nauquiche tanati esama, manitanati maniqui Tértulo. Urabotiti Pablo, nanti sane: —Señor yüriaburrü Félix, obi te urria naca na genterrü au na cürrü. Urria ito obi nanaiña arrüba omirriantai ümo macrirrtianuca, itopiqui urria napensaca auqui maübo.

3 Nantarrtai supachampiencaca aemo aübu nanaiña subausasü itobo arrüna nabuenucu.

4 Chüsuirrancapü yabaeturrü supanitaca asucarücü, tapü ünantü aemo. Pero asamu nurria suiñemo, onsapesio arrüna supanitaca aübucü, itopiqui nantarrtai bien buenurrücü subaübu.

5 Tusio suiñemo que arrti naqui ñoñünrrü nantarrtai otüboriquiatai uiti. Matümoniancanati ümo bama israelitarrü au nanaiña cürrü au na cauta ane nüriacarrüma bama rromanorrü. Tusio ito suiñemo, arrti üriatu bama auqui manu partidorrü nürirri “Nazareno”. (Nanti sane, itopiqui arrti Jesús auqui Nazaret.)

6 Rranrrtito nauqui ane nomünantü au niporrti Tuparrü au Jerusalén. Sane nauquiche enoti soboi.

7 Suirrancapü supacurrta aübuti isiu na nüriacarrü soboi. Pero arrti comandanterrü Lisias cuati aübu masortaboca, aiquiaüburumati somopünanaqui.

8 Arrti Lisias icüpuruti somü nauqui suburaboti auna asucarücü. Arrtü anquitio caüma pünanaquiti Pablo, tusio nurria aemo arrüna nünantü ane uiti suiñemo.

9 Arrübama maquiataca israelitarrü namatito que ñemanauntu nanaiña arrüna sane.

10 Arrti yüriaburrü caüma masamunuti señarrü ümoti Pablo, nauqui anitati. Auqui manitanati Pablo, nanti ümoti yüriaburrü sane: —Señor yüriaburrü, tusio iñemo, tücoboi ane nüriaca auna ümo na genterrü. Sane nauquiche chirrucapü rranita aemo ichacuñüantoe.

11 Chücoboipü niyaca au Jerusalén, tütabe doceatai naneneca yacatü taha rranaun. Arrücü puerurrü atusi aemo arrüna sane, arrtü anquitio pünanaqui genterrü.

12 Champürrtü isuratoquiquia, ni rratümoniancacapü ümo genterrü, ni au niporrtipü Tuparrü, ni aupü sinagoga, ni aupü quiatarrü narücüqui pueblurrü.

13 Arrüma champü isane arrüna itusiancatama asucarücü, nauqui atusi arrtü ñemanauntu arrüna nurarrüma iñemo.

14 Pero irranca te suraboi asucarücü arrüna sane: Iñanauncati Tuparrü, naqui Itupa bama iyaütaiqui tücañe. Icocota ito arrüna urriampae manunecatarrü, causane nauqui aye osoi esati Tuparrü. Tapü arrüma namatü que churriampü. Icocota ito nanaiña nüriacarrü uiti Moisés y nurarrüma bama profetarrü tücañe, arrüba abe icu Nicororrü.

15 Yarrüperaca arrtü süboricoma tato bama coiño, bama urria nisüboriquirrimia tücañe, y bama ito isamutema nomünantü. Arrüma ito bama israelitarrü icocotama arrüna sane.

16 Sane nauquiche nantarrtai arucu nurria iñemo, itopiqui urria nirrapanauncu isucarüti Tuparrü y isucarü macrirrtianuca.

17 ‛Tücoboi chiyacapütü au Jerusalén. Aüboqui yacatü aübu monirri ümo bama pobrerrü acamanu eana bama israelitarrü. Rracumanaca ito ümoti Tuparrü.

18 Acamanu isamute isiu nüriacarrü, nauqui puerurrü rracumana ümoti. Icuñunumañü bama israelitarrü au niporrti Tuparrü. Pero champürrtü amoncoma sürümana macrirrtianuca ichepeñü, ni rratümoniancacapito acamanu.

19 Pero aboma acamanu bama israelitarrü auqui Asia. Tonema bama itümoniancatama genterrü. Arrüma tüboricomantai iñemo. Arrümampü te tiene que ayematüpü tauna aesacü, nauqui urabomañü, arrtü ñemanauntu ane nipünate.

20 O si no, arrübamapü auna, tari urapoimia arrtü ane nipünate, nauquiche anancañü esa bama mayüriabuca au Jerusalén.

21 Canapae ane nipünate ui arrümanu nisura ümoma, numo sucanañü: “Aburacañü itopiqui icocota arrüna nosüboriqui tato eanaqui macoiñoca”. Sane nurarrti Pablo ümoti yüriaburrü.

22 Auquimanu arrti Félix masamunuti nariorrü ümoma, itopiqui tusio nurria ümoti arrüna manunecatarrü cütüpüti Jesús. Nanti ümoma: —Arrtü cuati comandanterrü Lisias, rrapariquia aübuti. Auqui caüma surapoi ausucarü causane sobi aübuti Pablo.

23 Bacüpuruti ümoti taman capitán, nauqui acuirati itacuti Pablo. Arrti caüma chebatai uiti, nauqui ayematü bama nesarrti amigorrü Pablo, na acumanama ümoti.

24 Tübupasao mümanantai naneneca. Auqui iñataiti tato Félix au pueblurrü auqui yapaseacarrti. Iñataiti ichepe nicüpostoti, nürirri Drusila. Tone israelitarrü. Maemencoma iyoti Pablo. Rranrrüma oncoimia arrüna causane numacoconauncu ümoti Jesucristo.

25 Manitanati Pablo ümoma. Urapoiti isucarüma arrüna tiene que uisamune arrüna urria, y tapü baviviquia isiu nurrianca. Urapoitito arrüna carrticurrü cuabotiqui ümo bama chicocotapüma nürirrti Jesús. Auqui birrubuti Félix. Masamunuti nariorrü ümoti Pablo, nanti: —Rraemenca ácü tatito, arrtü urria iñemo.

26 Barrüperaratito arrtü bacheboti Pablo monirri ümoti, na aitaesümununutiti auqui preso. Sane nauquiche nantarrtai maemencoti iyoti, nauqui apariti aübuti.

27 Sane bupasao manio torrü añoca. Auqui caüma cuati quiatarrü yüriaburrü, nürirrti Porcio Festo, atocoti itoboti Félix. Tapü arrti Félix rranrrti nauqui urria nisüboriquirrti aübu bama israelitarrü. Sane nauquiche onconoti Pablo uiti au preso (nauqui acurrtati Festo caüma aübuti).