Acts 16 in Chiquitano

1 Auqui iñataimia au manio puebluca nobürirri Derbe y Listra. Acamanu icuñunumati taman yaürrü, naqui icocorotiti Jesús, nürirrti Timoteo, aüto taman paürrü israelitarrü. Tone ito icocoroti Jesús. Arrti naqui yaütoti griegorrti.

2 Arrübama pohosoma au Listra y au Iconio, bama icocoromati Jesús manitanama aübuti Pablo, namatü: —Arrti naqui Timoteo bien buenorrti.

3 Arrti Pablo rranrrti nauqui aürotitü Timoteo isiuti. Auqui circuncidaboti Timoteo uiti Pablo nauqui israelitarrti, itopiqui namanaiña bama pohoso acamanu tusio ümoma que arrti yaütoti Timoteo griegorrti. Y sane ito tapü ünantü ümo bama israelitarrü acamanu.

4 Au nanaiña manio puebluca, auquiche pasaoma, urapoimia isucarü bama icocoromati Jesús arrüba yacüpucu bama apostolerrü y arrübama mamayoreca auqui Jerusalén.

5 Sane nauquiche arrübama icocoromati Jesús manrrü narucurrü ümoma. Naneneca aboma sürümanama bama icocotama nurarrti Señor. Auqui arrti Pablo ichepe bama icumpañeruturrti süromatito, niyücürrüma auna sane ümo nimümürrü.

6 Pero arrti Espíritu Santo chichebopü uiti nauqui aüromatü au manu cürrü Asia na uraboimia nurarrti Tuparrü. Sane nauquiche pasaoma auqui manio cüca Frigia y Galacia.

7 Auqui iñataimia isiu nabeu manu quiatarrü cürrü nürirri Misia. Auquimanu rranrrüma aüromatü au manu cürrü nürirri Bitinia, pero arrti Espíritu Santo chichebopü uiti nauqui aüromatü au na cauta nirrancarrüma.

8 Pasaomantai auqui manu cürrü nürirri Misia. Auqui iñataimia au manu pueblurrü nürirri Troas, ane abeu narubaitu turrü.

9 Acamanu arrti Pablo asaratitü auqui quiatarrü narrtarrti au tobirri. Asaratitü ümoti taman ñoñünrrü auqui manu cürrü nürirri Macedonia, topü narubaitu turrü. Anancati atüraiti esati Pablo, nanti sane ümoti: —Asamu nurria suiñemo, ariacu au na cürrü Macedonia nauqui ayura suiñemo.

10 (Arrüñü Lucas aüboqui caüma yaca ichepeti Pablo y bama maquiataca.) Au quiatarrü nanenese tansürü acomorabo somü nauqui somenotü au Macedonia. Canapae arrti Tuparrü icüpuruti somü taha, itopiqui urapoiti isucarüti Pablo au quiatarrü narrtarrti, nauqui somenotü suburaboi arrüna urriampae manitacarrü.

11 Sane nauquiche somenotü au barco isuqui turrü. Sopiñatai au manu currü ane cümuinta türrü nürirri Samotracia. Au quiatarrü nanenese sopiñatai topü narubaitu turrü au manu pueblurrü nürirri Neópolis.

12 Auquimanu somenotito au manu pueblurrü Filipos auna cauta tücoboi yaviviquirrimia bama rromanorrü. Arrümanu pueblurrü tane manrrü sürümanarrü au manu cürrü Macedonia. Acamanu subaca ñome manio naneneca.

13 Iñatai manu nanenese nesa macansacarrü. Subacatü auqui pueblurrü taha esa manu sapoco auna cauta nantarrü meaboma bama israelitarrü. Acamanu suichümoca nauqui suburaboi arrüna urriampae manitacarrü ñome ba paüca israelitarrü, ba amonqio opiyoberabaraño acamanu.

14 Ane ito taman paürrü omeana nürirri Lidia auqui manu pueblurrü nürirri Tiatira. Arrümanu paürrü mapaventecana corteca bocüturiqui, arrüba bien omirria. Iñanaunutito Tuparrü. Tone ananca onsapetio arrüna nurarrti Pablo. Auqui arrti Señor manitanati ümo au nausasürrü, nauqui aicoco arrüna nurarrti Pablo.

15 Auqui caüma manu paürrü ürio aübu nanaiña nesarrü familiarrü. Auqui nantü suiñemo: —Arrtü urria aume nirracoconauncu ümo Nupu Tuparrü, ausiapata apacansa iquiana nipo. Itasuru comü au niporrü, asi que acamanu subasiquia.

16 Taman nanenese subacatü sopean auna cauta nantarrü meaboma. Isiu cutubiurrü supisuñutui taman cupiquirri arubinurrü. Tone cumanacarrü ümoti patrón. Bien macananati maniqui patrón ui nipiaca manu nicumanacatarrti.

17 Arrüna cupiquirri cuatü suisiu, tosibico, y nantü: —Arrüba noñünca paserebio ümo yarusürürrü Tuparrü. Uburapoi arrüna causane nauqui puerurrü utaesübu eanaqui nomünantü.

18 Naneneca nitosibirri sane suisiu. Auqui arrti Pablo tubata ümoti arrüna sane, pebücoti tato, nanti ümoti maniqui choborese anati ahu: —Au nürirrti Jesucristo icüpucü nauqui ariorrücü auqui na cupiquirri. Au manu rratorrü sürotitü choborese auqui.

19 Auqui caüma bama macananama plata uirri chauqui champürrtü macananamainqui, itopiqui tüsürotitü choborese auqui, chauqui tensoro pünanaqui manu nipiacarrü. Iñenomati Pablo y arrti Silas, süromatü aübuma esa bama mayüriabuca au plaza.

20 Itusiancanama isucarü bama mayüriabuca nauqui acurrtama aübuma, namatü: —Arrübama mañoñünca israelitarrü aboma itümoniancatama na genterrü.

21 Manunecanama arrüna nesarrüma costumbrerrü bama israelitarrü, arrüna churriampü uisamune, itopiqui arroñü rromanorroñü.

22 Auquinanaiña genterrü tüborico ümoti Pablo y ümoti Silas. Y arrübama mayacurrtaca bacüpuruma nauqui acaübu naibirrimia, nauqui acüborimia.

23 Nauquiche bien tücüborioma, süroma au preso uimia y bacüpuruma ito ümoti maniqui bacuirara, nauqui acuirati nurria itacuma.

24 Arrti maniqui cuiranterrü, nauquiche yasutiuti arrüna bacüpucurrü, süromatü uiti auna presomanrrü cütu. Tomoeno nurria nipoperrüma uiti au niyosüto torrü tauraca barutabaesa.

25 Tiñatai cümuinta tobirri. Arrti Pablo ichepeti Silas amoncoma meaboma y macantarama, ñanauncurrüma ümoti Tuparrü. Tapü arrübama maquiataca preso amoncoma onsapecoma.

26 Rrepenteatai paichoconono cürrü fuerte nurria, paichoconono ito acamanupo auna cauta amoncoma. Au manu rratorrü nanaiña turuca baurübo y carenaca botopüro, bupaquio cütüpüqui bama preso.

27 Auqui arrti maniqui bacuirara sütopücoti, asaratitü ümo nanaiña turuca baurübo, aiquiaübuti nicüserrti nauqui aitabairotiyü, ñaquioncorrti namanaiña bama preso chauqui tübesüburuma.

28 Pero arrti Pablo tosibicoti ümoti, nanti: —¡Tapü aitabaicü! ¡Nanaiña somü subacaiqui!

29 Auqui arrti maniqui bacuirara manquioti basarurrü, sürotitüpo yarucurrti. Paichoconoti ui nirrucurrti. Aürotitü esati Pablo y esati Silas, achesoiti.

30 Auqui süromatü türüpo uiti, nanti ümoma: —Mañoñünca, ¿causane sobi nauqui ichaesübu eanaqui nomünantü?

31 Auqui iñumutama: —Aicocorrti Señor Jesucristo, auqui caüma ataesübuca eanaqui nomünantü, arrücü ichepe nanaiña naesa familiarrü.

32 Auquito urapoimia nurarrti Tuparrü isucarüti y isucarü ito nanaiña nesarrti familiarrü.

33 Arrümanu tobirri arrti maniqui bacuirara iyarrübitati arrüna obürio ümoma. Auquito ürioti aübu nanaiña nesarrti familiarrü.

34 Auqui tasuruma uiti au niporrti nauqui aama. Arrti ichepe nanaiña nesarrti familiarrü pucünuñama, itopiqui icocoromati Tuparrü.

35 Nauquiche tütaneneca bacüpuruma bama mayacurrtaca ümo bama imostorrüma ariorrüma esati maniqui cuiranterrü nauqui aitaesümununutiti Pablo ichepeti Silas. Namatü ümoti: —Aitaesümunusuma manuma torrü mañoñünca.

36 Auqui arrti maniqui cuiranterrü nanti ümoti Pablo: —Bacüpuruma iñemo nauqui itaesümununaño. Puerurrü amenotü, taiquiana urria namamen tanu.

37 Pero arrti Pablo nanti ümo manuma mamosoca: —Arrüsomü rromanorrü somü. Nauquiche apiñaca somü au preso tümüca, primero suipoboriquia isucarü namanaiña macrirrtianuca, y champürrtü bacurrtarama primero subaübu, na atusi arrtü ane suipünate o champü. Rranrrüma caüma anecanatai arrüna suichaesübu uimia. Canapae chüsuirrancapü. Tari yebamatü tauna nauquiaiñemecanama somü.

38 Auquisüroma tato manuma mamosoca uraboimia isucarü bama mayacurrtaca. Arrüma caüma birrubuma nauquiche oncoimia, que arrti Pablo y arrti Silas rromanorrüma.

39 Auqui süromatü esama nauqui arrimiaca tato nipünatema aübuma. Auqui caüma taesüburuma uimia. Pero namatü ümoma: —Apasamu nurria suiñemo, amecosi auqui na pueblurrü.

40 Nauquiche tütaesüburuma auqui preso, süromatü au nipo Lidia. Iñataimia acamanu. Iyoberabaramacü tatito ichepe bama yaruquitorrüma au nürirrti Jesús. Manitanama isucarüma, nauqui urria narucurrü ümoma. Auqui süromatito.